Cetatea Culturala nr. 107 - Revista Cetatea Culturala
Anuncio
CETATEA CULTURALA Revista de literatura, critica literara, istorie si arta Seria a IV a, an XIV, NR. 9 (107), iunie 2013, Cluj-Napoca COLEGIUL DE REDACTIE: Dan BRUDA SCU (redactor sef) Miron SCOROBETE (redactor-sef adjunct) Ion CRISTOFOR (secretar general de redactie) Designer: Andrei ALECU Redactie: Cluj-Napoca, Str. Vasile Parvan nr.2 Tel/fax. 0264-440539; 0264-595309; 595322 e-mail: brudascudan@hotmail.com cmc_up@yahoo.com http://cetateaculturala.wordpress.com Editare: SC Sedan si Casa de Cultur a a Municipiului Cluj-Napoca Sunt luate n considerare numai materialele expediate n format electronic.cu diacritice Corectura nu se face la redactie IMPORTANT: Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridic a pentru continutul articolului apartine autorului. De asemenea, n cazul unor agentii de pres a, pagini de internet si personalit ati citate, responsabilitatea juridica le apartine. Editat n Rom ania. Nici o parte din aceast a lucrare nu poate reprodus a sub nici o form a, prin nici un mijloc mecanic sau electronic, sau stocat a ntr-o baz a de date, f ar a acordul prealabil, n scris, al autorului. Cuprins Miron SCOROBETE ....... DIN JURNALUL INTIM AL DACIEI EDENICE 4 Dr. Dan BRUDA SCU ....... KOSSUTH LAJOS S I ½LUPTA PENTRU ELIBERAREA UNGARIEI 6 Prof. Damian TODITA ....... LOCURI DIN JUDETUL CLUJ LEGATE DE AMINTIREA LUI MIHAI VITEAZUL Iuliu-Marius MORARIU ....... MAX WEBER S I ETICA PROTESTANTA 11 22 Emilian MIREA ....... VREMEA DEZVALUIRILOR TII Ionut, T, ENE ....... COMUNIZAREA UNIVERSITA DIN LEIPZIG.REPERE ALE REZISTENTEI S I 27 SUPRAVIETUIRII(Karl Marx Universit at Leipzig) Corneliu FLOREA ....... ROMANIA TANDRETEA MEA 29 50 Adalbert GYURIS ....... UN POET UITAT: Claudius Myron I SFAN 72 Eugen DORCESCU ....... POEME 75 ION CRISTOFOR ....... POEME 79 Dana DEAC ....... POEME 81 Cornel VANA ....... POEME 82 Titina Nica T, ENE ....... POEME 83 ALEXANDRU JURCAN ....... DRAGELE MELE SINONIME 84 Vera IEREMIA S ....... E X P O Z I T IA 84 Al. Florin TENE ....... METAFORA CA RITM AL GANDIRII POETICE 87 Gabriela MIHALACHE ....... SINUCIDEREA LUI SILVESTRU CAPITANOVICI DIN ROMANUL CARTEA NUNT, I DE GEORGE CALINESCU Roni CACIULARU ....... ION CRISTOFOR UN MARE POET ! 88 Dr. Dan BRUDA SCU ....... RECENZII 94 Ionut, CARAGEA ....... Sorin Cerin, UN SCRIITOR AGRAMAT 96 Ionel POPA ....... CARTEA TABITEI 98 92 FLORINA ILIS ....... CRUCIADA COPIILOR 101 EPIGRAME 104 3 4 balada-emblema, nu poate decat ridicol, suMiron SCOROBETE DIN JURNALUL INTIM AL DACIEI biect de luat n deradere. Literaturii care are nesabuinta de a se mai inspira din acea lume iEDENICE au fabricat si o porecla: ½pasunism. E, de fapt, (Editia a III-a, pregatita pentru tipar) acelasi complex care functioneaza la manjitii cu La Negoi, langa Lunca Cernii, unde consatenii mei rachitovenii aveau fanate, si facusera salase si-si iernau vitele, a existat o man astire nchinata man astirii Prislop. Familia de gro Csermenyi ar voit s a-si nsuseasc a locurile manastirii, drept pentru care au hotarat sa-l otraveasca pe staret cu o pogace pe care i-au dat-o. Staretul, nestiind despre ce e vorba, a dus pogacea la manastire. S'a nimerit ca tocmai atunci doi feciori ai grofului sa umble pe acolo la vanatoare. Abatanduse pe la manastire, staretul i-a omenit cu pogacea pe care o primise de la mama lor. Dupa ce au mancat-o, unul din ei a murit pe drum, iar celalalt dup a ce a ajuns acasa. Groful a pornit cu oamenii lui asupra manastirii, dar staretul a scapat refugiindu-se peste munti, la manastirea Tismana. Familia Csermenyi, dupa credinta poporului cazand sub blestemul calugarului, s'a pustiit. Epitaful unui Sigismund Csermenyi de Reketye falva, decedat la 2 ianuarie 1693 n varsta de 63 de ani, s'a pastrat pe frontispiciul bisericii vechi din R achitova. (Dr. Demetriu Radu, Diecesa Lugosului. S ematism istoric, 1903, p. 450). *** Alergia la tot ce tine de universul rustic, la care se refera doar aluziv cu o dispretuitoare superioritate, o au cei desprinsi recent de acel univers, aati la doar o generatie-doua distanta de el. Lor opinca, brazda de fan, carul cu boi le evoca legaturi prea proaspete ale acestora cu ei nsisi, vor sa se despovareze de un balast atat de compromitator si o fac, spre a se vedea cat de colo c a n'au nimic de-a face cu ele, batjocorindu-le, luandu-le peste picior. Pentru ei, tot ce e ½mioritic, ncepand chiar cu smantana ca sa ramanem n aria tematica, inventarul rustic fostului regim, naparliti instant n cei mai vajnici anticomunisti. *** Cand am venit eu n Cluj, orasul era plin de p asari. Binenteles, cele cu care faceai mai ntai cunostinta erau porumbeii din jurul statuii lui Matei Corvin. Pe atunci, vazand pasiunea porumbeilor pentru statui si piete centrale, le atribuiam un simt artistic superior celorlalte naripate. Acum, cand ne-am dedat la capitalism, nclin sa judec altfel. Probabil, stiind ca acelea sunt punctele cele mai c autate de turisti, columbele se instaleaza acolo din ratiuni manageriale pentru ca acolo deverul e mai dinamic. Parcul era ncarcat de mierle. Strabatandu-l, mai ales dup a ploaie, erai invitatul unui regal concertistic n care toti participantii la un festival muzical, orchestre si solisti, sunt reuniti pe scena si si interpreteaza partitura preferata concomitent. Randunelele se mai rarisera nca de pe atunci, dar tot mai puteau vazute. Mai ramaseser a n oras n dou a locuri: la Conservator si la Radio (se vede ca vibratiile muzicale emise de aceste institutii, e live, e nregistrate magnetic, le priau). La sediul ultramodern al Radioului de-abia inaugurat, si faceau locuintele nghesuite, cuib lipit de cuib, dupa noile cerinte urbanistice ale asezarilor tot mai aglomerate. Ingrijitorii se dotasera cu niste prajini cu care le demolau de cum ncepeau sa se nripe, pana cand le-am interzis actiunea (eram n consens cu ampla campanie declansata n strainatate mpotriva demolarii satelor romanesti). Lucica le-a copiat elegantelor pas arele vestimentatia si i-a confectionat-o identic a Luminitei cand, la o fastuoas a serbare www.cetateaculturala.wordpress.com 5 de la gradinita, ea era randunica. Pe Somes, apareau din cand n cand pas ari acvatice necunoscute de noi. Unii le explicau ca stoluri migratoare pornite din Peninsula Scandinavica si care, n drum spre Delta Nilului, cu un popas n Delta noastra, se r ataceau si, pana sa-si regaseasc a traseul corect, mai pluteau pe langa podul Garibaldi din parcul Clujului. Intr'o vara, Somesul s'a umplut de pescarusi. Cativa se vede ca-si stabiliser a domiciliul denitiv n Cluj pentru ca erau vazuti, mai ales dupa nserare, dand tarcoale Teatrului National, ind, dupa ce arta teatrala a sucombat, singura trupa care mai tinea stagiunile venerabilei institutii. Mihai, copil, nregistra tarcile vazute; ajunsese la un moment dat la nu stiu cate sute si suma tot crestea pentru ca, pe atunci calatoream mult, le monitoriza si pe cele zarite din goana trenului pe camp. S i n gradina noastra le placea mierlelor sa vina. Ciocanitorile bateau alfabetul Morse n parul batran din spatele casei. Pitigoii erau n largul lor. Gerurile cumplite ne erau vestite de o pasare mare, aproape cat o bibilica, bej, cu pic atele pe pieptul proeminent, care scotea niste sunete scurte, metalice. O pereche de turturele au nceput ntr-o vara sa-si faca cuibul pe pervazul unei ferestre pe care o tineam deschisa si noaptea. Sticletii, mandri de penajul lor atat de multi si de viu colorat, puneau stapanire pe cires. Azi m'a izbit tacerea nghetata din gradina noastra. In alte ierni (acum suntem la mijlocul lui ianuarie), cand celelalte pas ari migrasera sau si cautasera pe undeva adapost (Iarna ninge si ngheat a,/Frigul creste tot mereu,/Pasarica cea isteata/Nu-si mai zice cantul sau.//Cand afara viscoleste/Ea s-ascunde tre murand/Intr'un colt unde gaseste/Nu ca vara ciripind. Ion Creanga), vrabiutele, ramase fara concurenti, ne asaltau cu ciripitul lor. Cu vrabiile, eu am o relatie privilegiat a, un fel de ½clauza natiunii celei mai favorizate. Dispretuite de unii, considerate daun atoare de altii, mie mi sunt cu deosebire dragi. In povestirile mele pentru copii le-am si rezervat un regim aparte. S i se vede c a ele au remarcat asta (deduc ca se numar a printre cititorii mei), pentru ca din jurul casei noastre, iarnavara, ele nu lipseau niciodat a, transformandune gr adina ntr'un crang cu zurg alai de argint. Azi nu le-am mai auzit. Nu le mai vad nicaieri. Dup a toate celelalte, sa ne parasit si vrabiutele, ele care ne ramasesera cele mai credincioase? Sa ramas numai cu ciorile? *** Iisus Hristos prin ranile Lui ne-a deschis portile ca noi sa putem intra ntru El. *** Tata era foarte mandru ca sotia lui Voicu, mama lui Iancu de Hunedoara, careia-i stia si numele: Elisabeta, era din satul nostru, Rachitova. Dupa ce crezusem ca am n fata doar o frumoasa legenda nelegitimata decat de traditie, am cautat si eu n documente si am constatat ca Erzsebet Morzsinai, sotia lui Voicu, nu e decat transcrierea maghiarizata a numelui Elisabeta Musana (½alias Mursina de Domsas). Acesti Musana, cnezi de Densus, erau cei ce st ap aneau Rachitova unde au ridicat cetatea existenta si azi. Or, ½Numele Musana consemnat n documente pare a totusi creat de cancelarii si ca adevaratul nume al acestei ramuri a familiei sa fost Musat. O pisanie pictata sub icoana Treimii de pe un st alp din nava bisericii de la Densus consemneaza ¾Rugaciunea robului lui Dumnezeu Cr astea ul lui Musat¿, (Radu Popa, La nceputurile evului mediu romanesc. Tara Hategului, p. 95). Iar n Dacia edenica spun: ½Aici, n patria Corvinestilor, se g asesc foarte multi tarani cu numele de B asaraba, iar www.cetateaculturala.wordpress.com 6 altii de Musat, adeverind ceea ce Eminescu dezvaluia cu mai bine de un secol n urma: nrudirea, cu izvorul n Tara Hategului, a celor trei familii domnitoare romane, argument al unitatii de neam a tuturor romanilor, (unde fac trimiteri pe aceeasi tem a si la Hasdeu si la geograful I. Conea). O Musat a, mama lui Corvin, acesta nrudit cu Basarabii (Nicolaus Olahul, nepotul lui Ioan Corvin, declara ca se trage din familia domnitoare a Basarabilor T arii Romanesti). . . Dr. Dan BRUDA SCU KOSSUTH LAJOS S I ½LUPTA PENTRU ELIBERAREA UNGARIEI Peste cateva zile, n Romania, dar si n alte zone ale Europei de sud-est, se va marca mplinirea a 163 ani de la izbucnirea Revolutiei de la 1848 18491 , eveniment politic major care a zguduit din temelii structurile de tip feudal a Imperiului Austro-Ungar care cuprindea ntre fruntariile sale Ungaria, cat si Transilvania romaneasca. Dupa cum se stie, dupa o absenta de peste trei secole, cvasitotal a de pe harta Europei ca stat independent, suveran, de sine statator, Ungaria dadea semne ca nu mai tolereaz a conditia de colonie a imperiului si, ncurajata de revoltele de la Paris, Milano si Viena2 , a declansat, la 3 martie 1848, o miscare de protest ce viza obtinerea statutului de independenta si a libertatii pentru aceasta tara. Dupa cum se stie, monarhia habsburgica a refuzat vreme ndelungata acordarea drepturilor democratice atat Ungariei, cat si celorlalte provincii anexate Imperiului. Articolul a fost redactat n martie 2013. Dar si de se semnele de sl abiciune din imperiu, datorit a noilor evolutii social-politce pe plan european si a celor interne, care au destabilizat sistemul autocrat habsburgic. 1 2 Revolutionarii maghiari au promovat ideea obtinerii libetatii cuvantului si a constiintei, eliminarea claselor sociale, anularea legii de scutire de taxe si impozite a nobilimii si crearea conditiilor pentru acordarea de drepturi cetatenesti pentru tarani prin abolirea iobagiei. Desi p area sa e o perioad a extrem de favorabila pentru protestatari, deoarece coroana Imperiului revenise, de scurta vreme, tan arului si putin experimentatului mparat Franz Joseph, sub inuenta puternica a mparatesei Soa, Austria a refuzat acordarea oricarora din drepturile mentionate. In acele conditii, Ungaria s-a autoproclamat ca Republica si l-a ales pe Kossuth3 ca guvernator al noului stat. O asemenea decizie a fost salutata cu entuziasm de aproape toate clasele sociale maghiare multumite pentru acest prim pas de rearmare atat a Ungariei pe scena politic a europeana n calitate de stat de sine statator. Dovedind o deosebita abilitate politica, Kossuth Lajos a prezentat miscarea revolutionara drept un razboi pentru eliberarea Ungariei, actiune la care a ncercat sa atraga si alte minoritati etnice din cadrul monarhiei. Asa se explica faptul ca el a beneciat de ajutorul a 3 Ludovic Kossuth s-a nascut la 19 septembrie 1802 la Monok, n nord-estul Ungariei; n prim avara lui 1803, familia lui s-a mutat la Olaszliszka unde copilul este botezat n biserica luteran a. In martie 1808, familia se mut a din nou, de data asta la S atoraljaujhely. www.cetateaculturala.wordpress.com 7 numerosi macedo-romani4 , sarbo croati5 , sau aventurierul general polonez Jozsef Bem. Miscarea protestatara maghiar a a dat curaj si altor provincii din spatiul sud-est european de a declansa miscari de protest si promovarea unor obiective sociale, politice, economice etc. Am n vedere n mod deosebit miscarile revolutionare din tarile romane, care, ntr-o oarecare m asura, au cooperat cu miscarea revolutionara maghiara. Cercurile francmasonice din cele doua parti au facut eforturi deosebite pentru apropierea ntre liderii revolutionari maghiari cu cei din tarile romane. Personal, Nicolae B alcescu a ncercat, zadarnic, s a actioneze ca liant si s a aplaneze starile conictuale izbucnite ntre revolutionarii ardeleni si cei maghiari6 . Desi Kossuth Lajos era de orientare declarat liberala, iar miscarea sa a dat multe sperante poporului maghiar subjugat de imperialii vremii, n cele din urma, at at el, personal, cat si ceilalti lideri maghiari s-au dovedit extrem de nationalisti si egoisti, dar si primitivi din punct de vedere politic; desi obiectivul lor declarat era eliberarea Ungariei si obtinerea de drepturi cetatenesti, social-politice si economice, care odata castigate ar produs mutatii majore, de esenta, n societatea vremii, s-a dovedit ca ei militau, pe fata, ca de astfel de libert ati si drepturi sa nu benecieze si celelalte minoritati etnice din imperiu, aate ntr-o stare la fel de deplorabila ca poporul maghiar. In loc sa prote de izbucnirea n Transilvania, ndeosebi n muntii Apuseni a unei extrem de curajoase misc ari revolutionare, Kossuth Lajos, facandu-se ecoul intereselor nobilimii maghiare, a declansat un r azboi In cadrul mpotriva romanilor ardeleni. Dup a distrugerea orasului Moskopole, centrul cultural, politici si eonomic al macedo-rom anilor din Balcani, multe familii au emigat n impetriul austriac, unde, datorit a unor calit ati exceptionale, ajung s a controleze comertul si schimburile comerciale din auntru si din afara acestuia. Datorit a averilor imense acumulate, ei vor obtine nu doar nalte ranguri aristocratice: conti, baroni etc., ci si foarte nalte demnit ati adminisrative. O perioada de c ateva decenii, comunitatea macedo-rom an a din Budapesta, de exemplu, a detinut controlul economic si politic din Ungaria. Dup a o absenta de dou a veacuri, elementul rom anesc a ajuns iar sa controleze, din functiie detinute, viata politic a din Ungaria. Nu nt ampl ator, gratie investitiilor familiei Gojdu sa construit, de exemplu, Politenica din Budapesta,dar si numeroase edicii din plin centrul capitalei ungare, pe care, dupa 1918, toate guvernele Ungariei post-trianonice au refuzat s a le restituie mostenitorilor Fundatiei Gojdu, respectiv Mitropoliei Ardealului. Un alt macedo-rom an, baronul Sina, a consruit Podul cu lanturi de peste Dun are, o bijuterie arhitectonica nc a n explotare si azi. O m atusa a viiorului mitropolit Andrei S aguna detinea, a Budapesta, un salon artistic, frecventat de elita culturii rom ane din imperiu, dar si de scriitori si artisti din Moldova, Muntenia si Ardeal.Gratie sprijinului si interventiei inuente a macedo-rom anilor s- reusit nu dor nintarea Mitropoliei Ardealului, dar si construirea primelor biserici de zid, pentru credinciosii ortodocsi ardeleni:Biserica cu lun a (Oradea), Bisericuta Ortodox a (din Cluj), Bisrica Ortodox a din Someseni, cea din Sebes, ca si asa zisa Biserica greceasc a (din apro6 pierea Bisericii Negre), la Basov. A fost, de asemenea, Esecul unor astfel de demersuri a fost determisprijinit a aparitia d publicatii n limba rom an a (inclu- nat de orientarea extremist nationalist a a liderilor siv revista Familia, n care a debutat Mihai Eminescu) revolutionari maghiari, care, n realitate, nu urm areau si s-a reusit nintarea, la Universitatea E otv os Lor and doar drepturi si libert ati pentru cetatenii de origine eta Catedrei de limba si literatura rom an a, cu concursul nic a maghiar a din imperiu sau simpla desprindere din marelui dasc alsi c arturar Alexandru Roman etc. F ar a structurile politico-administrative ale acestuia, ci asicontributia remarcabil a a elementului rom anesc din im- gurarea unui statut de superioritate, exclusiv pentru periu si de la Budapesta, cultura maghiar a ar mult unguri. La o analiz a mai atent a, nc a din declaratiile mai searb ada si sarac a. C aci, din punct de vedere cul- lui Kossuth se pot detecta germenii viitoarei orient ari tural, rom anii pot considerati, pe dept cuvant, ctitori politice de asimilare si deznationalizare, prin maghiaimportanti pentru cultura si civilizatia statului vecin. rizare a celorlalte minorit ati etnice, politic a declansat a 5 Un exemplu gr aitor, n acest sens, a fost poetul aproape imediat dup a dezastruoasa asociere a Ungariei, S andor Petrovici, devenit, prin magharizare, Pet o. n 1867, la conducerea imperiului. 4 www.cetateaculturala.wordpress.com 8 acestor lupte absurde, liberalul Kossuth Lajos a ncurajat, tolerat si incitat la crime abominabile mpotriva adversarilor sai din Transilvania, care au condus la uciderea a peste 60.000 de romani si stergerea de pe fata p amantului a circa 200 de sate7 , precum si a nenumarate biserici si asezaminte manastiresti. Datorit a nefastei sale angajari ntr-o disputa cu un alt popor, care aspira, la randul sau, la fel de justicat, la libertati democratice si la o existenta demna, Kossuth Lajos si ceilalti conduc atori unguri au usurat, n mare masur a, sarcina imperialilor austrieci de a nfrange astfel de miscari protestatare. Daca, n loc sa angajeze lupte mpotriva romanilor ardeleni, fortele revolutionare ale lui Kossuth Lajos s-ar aliat cu acestia, el ar sporit substantial sansele reale de victorie ale miscarilor revolutionare izbucnite n imperiu, luptad cu sanse de reusita mpotriva armatei austriece si a celei tariste, venita n sprijinul monarhiei habsburgice. Pierderile materiale si umane au fost uriase si n tabara maghiara. Insusi poetul Pet o S andor a fost luat prizonier, n timpul luptei de la Albesti, de langa Sighisoara8 , dus n Rusia si apoi trimis n Siberia, unde si va gasi sfarsitul, dupa 12 ani de detentie grea. Prin intermediul trupelor tariste, solicitate de imperialii austrieci, venite n Transilvana n acest scop, austriecii au reusit sa nvinga miscarea revolutionara din Ungaria si Transilvania, dand ulterior frau liber represiunii. In august 1849, ca urmare a esecurilor zdrobitoare suferite, Kossuth Lajos se retrage la Arad9 , unde demisioneaz a din functia de guvernator al Ungariei n favoarea generalului Gorgey. Dupa doar 6 zile, pentru a scapa si a nu arestat de fortele imperiale de la Viena, Kossuth traverseaz a Dunarea pe la Orsova10 si, dupa o calatorie lunga, ajunge la K utahya, unde guvernul Imperiului Otoman i stabileste domiciliul de exilat, n Turcia. Pe cand se gasea la Vidin11 , el trimitea o scrisoare ministrului de externe englez, lordul Palmerston, scrisoare prin care solicita sprijin pentru ceilalti exilati ai revolutiei maghiare. Dupa cum se stie, Kossuth Lajos va ramane n Turcia pana n septembrie 1851, ind urmarit atat de serviciile secrete turce, cat si de cele austriece. In aceast a perioad a el a mentinut legaturile cu organismele francmasonice, care au prentampinat orice actiune de O extrem de riguros documentata lucrare realizata represiune ndreptat a mpotriva sa. cu sprijinul cunoscutului universitar si teolog clujean Prin lobby-ul puternic promovat de miscarea 7 Alexandru MORARU, n curs de aparitie, va aduce dovezi incontestabile, inclusiv liste ale zecilor de mii de rom ani ardeleni ucisi de asa zisii reolutionari unguri, dar si cu privire la alte atrocit ati incrediile, greu de descris, la care s-au dedat acestia n prioada 1848-1849, la jafurile si incendierile unor l acasuri de cult, alungarea de preoti si c alug ari ortodocsi si greco-catolici etc., toate fapte ce scot n evidenta o ur a si o cruzime f ar a seam an ndreptate mpotriva rom anilor, care s-au opus tendintelor ocupationiste unguresti. In fapt, crime mpotriva umanit atii! 8 Foarte multi au crezut si mai cred nc a faptul c a Peto Sandor ar murit pe c ampul de lupt a de l anga Sighisoara. In acest sens, de altfel, s-a si ridicat un monument de cinstire a lui. Chiar dac a toate c aut arile, ultima f acut a n urma cu vreo jum atate de veac, de un numeros colectiv de cercet atori de la institute de istorie ale Academiei Rom ane si a celei Maghiare, nu au dus la nici un rezultat, nedescoperindu-se nici trupul poetului, nici alte lucruri care s a permis identicarea sa. De altfel, o serie de cercetatori sovietici au descoperit c a, n timpul luptelor de la Albesti, Peto si alti revolutionari unguri au cazut prizonieri ai armatei tariste, care i-a trimis n Rusia, la Moscova, iar de acolo, n Siberia, unde vulcanicul poet s arbo-croat sia g asit sfarsitul. Nu stiu dac a autorit atile politice sau stiintice de la Budapesta ar ntreprins vreo m asur a de identicare a locului unde si doarme somnul de veci poetul revolutionar. 9 Venirea sa la Arad a avut loc pe 11 august 1849. 10 De teama represaliilor din partea autorit atilor austriece, el traverseaz a Dun area sub numele de James Brunswill. 11 Kossuth si nsotitorii lui au ajuns la Vidin n data de 22 august 1849. www.cetateaculturala.wordpress.com 9 francmasonica nord-american a12 , la 9 februarie 1950, presedintele nord-american Zachary Taylor13 determina parlamentul Statului Ohio, dar si Camera Reprezentantilor de la Washigton sa adopte o motiune prin care se cerea Turciei eliberarea lui Kossuth si a emigrantilor unguri din Turcia. Aceasta actiune a determinat inuentele forte francmasonice din S.U.A. sa declanseze o adevarat a uvertura diplomatic a n sprijinul lui Kossuth si a adeptilor sai. Viitorul presedinte nord-american, Fillmore, a continuat actiunile politice favorabile cauzei lui Kossuth si a obtinut votarea rezolutiei senatorului Henry Foote de Mississippi, referitoare la trimiterea unei fregate a marinei nord-americane pentru a aduce familia Kossuth n America. Urmare a interventiei insistente a inuentelor cercuri francmasonice nord-americane, s-a reusit ca, la 10 septembrie 1851, familia lui Kossuth s a se mbarce pe fregata la Smirna, asigurand plecarea sa dintr-o zona de maxim risc pentru propria securitate. Dupa o scurta escala n Anglia, Kossuth debarca, la 5 decembrie 1851 la Staten Island, n statul New York, iar la 30 decembrie 1851 ajunge la Washington D.C. Inca de la venire, pe tot parcursul sau pe teritoriul american, au loc primiri entuziaste si banchete, n persoana sa ind salutat un erou european ce lupta mpotriva regimului totalitar al Imperiului Habsburgic14 . Kossuth Gratie si sprijinului reverendului mertodist Benjamin Fraklin Tet, membru al asociatiei ½Prietenii Ungariei in Cincinnati, s-au f acut demersuri, inclusiv de ordin diplomatic, pentru eliberarea lui Kossuth, aat pe atunci n exil n Turcia inclusiv prin trimiterea unei ½solii de pace sultanului. Multe din interventiile si declaratiile sale au fost cuprinse n volumul ½Hungary and Kossuth . 13 Presedintele Zachary Taylor a murit, n data de 9 iulie 1850, f ara a putut nt alni pe liderul revolutiei unguresti. 14 O asemenea primire s-a datorat totalei lipse de informare a cercurilor politice si a opiniei publice nordamericane cu privire la faptele propriu zise a celui elogiat. Dac a s-ar cunoscut crimele mpotriva rom anilor, 12 Lajos si nsotitorii sai beneciaza de concursul larg al emigratiei maghiare, dar si al cercurilor francmasonice, c auta sa obtina sprijin material, politic si diplomatic pentru noile sale activitati privind destabilizarea situatiei din Imperiul Habsburgic15 . Vor avea loc turnee n mai multe state nord-americane, urmate de entuziaste receptii, dar si de discursuri fulminante16 , atat din partea gazdelor, cat si a oaspetelui maghiar. El se va bucura ncepand cu 1851 si de sprijinul unui important cotidian a altor minorit ati etnice, dar ai ales mpotriva evreilor din mai multe orase ardelene, ndeosebi din Cluj, ma ndoiesc c a acest criminal s-ar mai bucurat de atentia americanilor. Foarte cur and, istoricul Vasile Lechintan va da publicit atii o serie de documente inedite, descoperite n arhivele din Ardeal, privind tratamentul aplicat de Kossuth si adeptii lui evreilor, fapte care ne prmit s a-l consider am pe Kossuth inspiratorul autorilor holocaustului din timpul celui de al doilea razboi mondial. 15 Demersurile lui Kossuth, care vizau destabilizarea, eventual disparitia imperiului austriac, erau n deplin consens cu interesele politico-diplomatice ale Statelor Unite, la acea dat a un factor politic f ar a nici un pic de inunta pe continentul european Pe de alt a parte, avand n vedere, c a nc a de la obtinerea independentei, SUA era guvernat a de reprezentanti ai fancmasoneriei, o asemenea actiune politic a era deplin consens cu politica urmarit a de aceasta organizatie secret a careera ostil a oric arei stucturi politic de tip autocrat si lupta pentru dsparitia imperiilor de pe continentul european. De aceea, declansarea de isc ari protestatare, care, n nal, ar condus la sl abirea acestor imperii, se bucura de ntreaga sustinere si sprijin din partea nord-americanilor. At ata doar ca fortele francmasonice care-l sustineau pe Kossuth au s av arsit, cu intentie, un pacat colosal: ascunderea adev arului despre ½revolutia lui Kossuth si crimele s av arsite de fortele acestuia mpotriva rom anilor, dar si a evreilor din Ardeal. 16 Inc a de la sosire, el a fost primit cu 31 de salve de tun (c ate una pentru ecare din statele ce compuneau pe atunci SUA; la primirea sa a asistat o mare multime de oameni. Primarul Kingsland a condus parada de pe Broadway dat a n cinstea celui pe care e l-a numit ½str alucitul reprzentant al independentei ungare, campionul prgresului uman si al libert atii universale . Cuvinte mari, dup a p arerea noastr a f ar a vadit temei n cazul lui Kossuth. La fel ca si decizia autoritatilor nord-americane ca bustul lui s a se g aseasc a n interiorul Senatului SUA. www.cetateaculturala.wordpress.com 10 nord-american, New York Times, la al carui banchet, din 15 decembrie 1851, Kossuth Lajos va tine un discurs n care, culmea, aducea elogii ideii de libertate a poporului, de respect fata de istoria, limba si traditiile lor. Mai mult, Kossuth vorbea despre energia si geniul ec arei natiuni care trebuie sa se bucure de respect si consideratie, deoarece, n opinia sa, ½toate popoarele sunt capabile de nobile mpliniri . Adoptand o atitudine abila, oportunista am spune noi, si dovedind o buna cunoastere a mentalitatii poporului american, pentru a-i castiga si mai mult ncrederea pentru proiectele sale viitoare, Kossuth Lajos ncerca sa-si conving a auditoriul ca el era campionul luptei europenilor pentru libertate si independenta. El nega orice posibila acuzatie ca ar luptat pentru dominarea rasei sale asupra celorlalte etnii si sustine ca ntreaga sa activitate a vizat eliberarea poporului sau si combaterea oricaror forme de despotism. In opinia sa, marile armate ale statului sunt ½elemente despotismului . Ziarul NewYork Times a aratat o atitudine extraordinar de favorabil a lui Kossuth si luptei acestuia. In paginile respectivului ziar se regaseste cronica turneului efectuat de marele criminal al Balcanilor Kossuth Lajos n timpul scurtei sale sederi pe p am ant nord-american17 17 Desi apreciem zelul ar atat de acest ziar pentru informarea opiniei publice n le atura cu acest subiect, nu putem ntelege de ce ziaristii lui au dat dovad a de at ata miopie, dar si ncap atanare n a ascunde adev arul despre fatele criminal recente ale celui pe care l ridicau n sl avi. De asemenea, ne surprinde si usurinta cu care aceiai ziaristi au trecut cu vederea unele declaratii socante ale lui Kossuth, un adev arat program ideologic si de actiune al celor ce vor decansa criminala politic a de deznationalizare, asimilare si maghiarizare fortat aa minorit atilor etnice din imperiu dup a fatidicul an 1867. C aci, n cuv antarile sale, el declara, v adit mincinos, ca minorit atile asuprite si umilite erau decise sa renunte la limbile lor materne spre a-si nsusi, de bun a voie, limba maghiar a. Iat a cuvintele lui Kossuth: ½Croatii si slavii (...) ne-au cerut frecvent n parlamentul nostru comun s a nvete limba maghiar a pentru ca (...) s a se poat a . Cuvantarile si declaratiile sale se bucur a si gratie acestui ziar de o larga mediatizare, atragand numerosi suporteri pentru promovarea politicilor viitoare ale lui Kossuth. Dealtfel, dupa propriile declaratii ale membrilor sta-ului redactiei acestui ziar, ei au mbratisat cauza maghiara si pe cea a lui Kossuth, ntrucat au vazut n ele expresia dragostei fata de principiul libertatii si al nationalismului. A contribuit la o astfel de atitudine si necunoasterea detaliilor privind desfasurarea revolutiei maghiare de la 1848 1849. Prin intermediul numeroaselor relatari consacrate ntalnirilor, discutiilor si chiar declaratiilor personale, Kossuth este privit n America drept un erou al luptei mpotriva despotismului imperial austriac. Datorita relatiilor cordiale, dupa revenirea sa n Europa, pe timpul sederii la Londra, Kossuth a activat n calitate de corespondent al ziarului New York Times. Din capitala britanica, Kossuth Lajos va trimite numeroase depese ziarului New York Times cu informatii de ordin politic si diplomatic privind Marea Britanie si continentul european18 . bucura si ei de beneciul de a angajti n functii guvernamentale n Ungaria noastr a comun a (extras din cuv antul la Banchetul dat de presa din New York la data de 15 decembrie 1851). El mai adaug a, n acelasi discurs: ½ungurii au luptat pentru dominarea rasei lor. Noi am luptat ... pentru libertate (...) mpotriva despotismului . Era evident pentru orice om realist c a noua constructie politic a anvizajat a de Kossuth urm area o politic a de epurare etnica, de interzicere a accesului necunosc atorilor limbii maghiare la posturi si demnit ati si demnit ati guvernamentale, orientare care, de altfel, a dominat ntreaga viata politic a ungureasc a p an a n anul 1918 si care caracterizeaz a si viata politic a a Ungariei contemporane. (Pentru cei ce s-ar ndoi, le recomand am s a urm areasc a, sine ira et studio, statisticile ociale unguresti cu privire la evolutia si starea actual a a minorit atii rom ane din Ungaria post-trianonic a, inclusiv studii, pe aceast a em a, realizate de cercetatori americani si vest europeni). 18 Datorit a caracterului inexact sau v adit tendentios al unor materiale ap arute n acest prestigios ziar (de la a www.cetateaculturala.wordpress.com 11 Mai este de mentionat ca, Ludovic Kossuth a beneciat si de sprijinul si de prietenia personal a a fondatorului ziarului New York Times, Raymond, care, cu diverse prilejuri, va raspunde atacurilor ndreptate mpotriva lui Kossuth si la interventia c aruia s-a acceptat angajarea lui drept corespondent la Londra. Dupa cum se stie, av and n vedere riscurile constante la care era supus, Kossuth par aseste, dupa un amplu turneu nord-american, aceast a tar a, la 14 iunie 1852, la bordul navei de linie Africa, sub numele fals de Adam Smith si Lady Smith. El a ramas, se pare, n capitala Marii Britanii19 pana n 1861, cand se muta la Milano si apoi la Torino, urmand sa locuiasc a aici pana la decesul sau. In toata aceasta perioada, Kossuth nu renunta la activitatea sa politic a. La 5 mai 1859 se ntalneste cu mparatul Napoleon al III-lea, la Paris. In acelasi an este ales presedinte al Directoratului National Maghiar20 n mai 1862. Preocupat de mutatiile ce avusesera deja loc n Europa de sud-est, el initiaza un plan pentru o Federatie a Dunarii21 . Datorita conjuncturii internationale a momentului respectiv, niciunul din proiectele sale nu va avea castig de cauz a. Totusi, miscarea revolutionara condusa de Kossuth Lajos a avut o importanta uriasa pentru noile prefaceri n Europa Centrala. Nici chiar mparatul Franz Joseph nu ramane indiferent fata de miscarea protestatara din c arui aparitie se vor mplini, n luna septembrie a.c., 160 de ani) si consacrate spatiului rom anesc, suntem tentati s a consider am c a informatiile au fost oferite chiar de L Kossuth, care, probabil, nu putea uita sau ierta opozitia demn a a romanilor, mai ales a motilor lui Avram Iancu, n timpul sangeroaselor lupte purtate de el mpotriva lor. 19 Face, nsa, diverse deplas ari pe Continent unde se nt alneste cu personalitati politice sau particip a la evenimente si reuniuni ce urm areau solutionarea conictelor si tensiunilor din diferite zone ale Europei. 20 Magyar Nemzeti Igazgatos ag. 21 Dunai Allamsz ovetseg. Ungaria. De teama unor noi revolte si pentru a descuraja orice forma de secesionism politic, mparatul va achiesa la Asociatiile Unguresti la putere si la constituirea Imperiului dualist, bicefal Austro-Ungar. In felul acesta, dupa abile negocieri si compromisuri, se mplinesc multe din obiectivele Revolutiei de la 1848 1849, dar chiar dac a Ungaria devine partener n monarhia Austroungara, nu se poate vorbi ca se realizeaza si idealul identitatii maghiare. In poda progreselor obtinute de clasa politica budapestana, Kossuth ramane un izolat, ind obligat sa moara n exil22 , departe de tara pentru a c arei libertate luptase, deschizand drumul spre dualismul de mai tarziu, cea mai odioas a perioada din istoria popoiarelor central si sud est europene, inclusiv a romanilor din Transilvania si Ungaria. Prof. Damian TODITA , LOCURI DIN JUDETUL CLUJ LEGATE DE AMINTIREA LUI MIHAI VITEAZUL O buna parte din viata mea este marcata de activitatea de ghid turistic, iar n cadrul acesteia, nca din studentie, si-a facut loc, ntro continua extindere,dorinta de a cunoaste si ntelege viata si faptele lui Mihai Viteazul. In capitolul XI din cartea Mihai Viteazul si Clujul, am prezentat, cu informatii de interes general, monumentele si placile memoriale puse de-a lungul timpului n judetul nostru, evocatoare pentru acest personaj. In cele ce urmeaza, cu voia Domnului Matei , revin asupra acestui capitol cu informatii consistente despre istoria si situatia actuala a acestor obiective. Dupa cum se stie, pana la Marea Unire, romanii ardeleni aveau interdictii pana si la construirea de biserici si manastiri; nici vorba 22 A murit laTorino, la 20 martie 1894. www.cetateaculturala.wordpress.com 12 mare parc popular, unde se adunau turdenii n situatii speciale. De pild a, cand s-a aat despre Diktatul de la Viena, locuitorii din Turda si cei din Campia Turzii, s-au adunat la Troita lui Mihai Voda si au protestat mpotriva samavolniciei din capitala Austriei. Astazi, corpul principal al acelei troite, se aa la Muzeul de Istorie din Turda, n buna stare de conservare. In locul ei, a fost dezvelit, n 1977, monumentul actual, despre care vom vorbi mai ncolo. In timp ce turdenii se preocupau de monumentul nchinat lui Mihai Viteazul, la Cluj prioritatea era statuia ecvestra a lui Avram Iancu care urma sa e realizata si dezvelita tot pe locul unde este astazi opera lui Ilie Berindei. Comitetul de initiativ a condus de generalul Petala avea ca termen de nalizare anul 1924, pe cand fusesera anuntate serbarile prilejuite de mplinirea unui secol de la nasterea Craisorului si urmau sa vin a la Cluj toate ocialitatile centrale, n frunte cu regele. Din pacate, acest obiectiv nu s-a realizat, generalul Petala l asand generatiilor viitoare un proiect generos, care va nalizat abia peste sapte decenii, dar pe alte coordonate. Treptat, la Cluj, a prins radacini propunerea lui Ioachim Craciun de a se ridica aici un monument pentru Baba Novac, marele capitan al lui Mihai Viteazul, martirizat din porunca Dietei ardelene n februarie 1601. Profesorul clujean publicase cateva studii pe aceasta tema, pregatea o monograe a acestui personaj si cunostea cel mai bine epoca lui Mihai Viteazul si leg aturile voievodului cu Clujul. Gandul lui mergea la o statuie ecvestr a a voievodului Unirii, dar nca nu sosise timpul. Deocamdata reuseste sa mobilizeze mintile luminate ale Clujului pentru Baba Novac. In primavara 1935, s-a alcatuit Comitetul de initiativ a format din P.S. Episcop Nicolae Ivan, D-l G. Sion, MARELE VOIEVOD MIHAI VITEAZUL LA cetatean de onoare al Clujului si Prof. Univ. 9 AUGUST 1601.( Datare dupa stil vechi ). Ioachim Craciun. Gandul calauzitor al acestor Spatiul din jurul troitei a devenit cu timpul un oameni deosebiti era: Pe locul unde Mihai Vi- de dreptul natural de a ridica monumente sau obiective evocatoare. In preajma primului razboi mondial, Nicolae Iorga a calatorit n doua randuri n Ardeal, trecand si prin Cluj. La Turda s-a interesat de obiective legate de amintirea voievodului unirii, care a fost rapus n august 1601 pe campia Ariesului. A gasit numai toponime si legende. Revoltat, a scris n cartea despre cal atoria sa ca . . . de atunci, mortul acela de la Turda nu se poate odihni. Se pare ca Iorga i-a determinat pe preotii din zona sa zideasca o troita cu nisa pentru ofrande, dup a obiceiul crestin, pe colina care domina valea Ariesului. Marea Unire a descatusat inimile si energiile romanilor ardeleni. S-a declansat o ampla miscare nationala pentru recuperarea istoriei. In marile orase ardelene s-au construit edicii episcopale impunatoare, s-au organizat aniversari si actiuni evocatoare legate de personalitati si evenimente marcante pentru istoria nationala, la care familia regala este omniprezenta, dand romanilor speranta si ncredere n Romania Mare. Institutiile de cultura si organizatiile obstesti sunt chemate, printre altele, sa initieze pe plan local memoriale pentru personalitati si evenimente importante pentru istoria zonal a. In judetul Cluj, cei mai harnici au fost turdenii. Comunitatea rom aneasca din Turda era mai bine nchegata. Femeile ortodoxe aveau o organizatie foarte activa, care a a vut un rol important n realizarea monumentului nchinat lui Mihai Viteazul. La impulsionarea turdenilor au contribuit si cele doua vizite pe care le-au facut la Turda membrii familiei regale n acei ani. Discutiile s-au intensicat si s-a trecut la fapte. Finalizarea are loc n 1923 cand, n locul troitei antebelice, s-a ridicat troita de lemn, o adevarat a opera de art a, pe care era sapat urmatorul text: AICI A FOST RAPUS www.cetateaculturala.wordpress.com 13 teazul a asezat steagul sau de lupta, noi vom ridica o cruce. Ioachim Craciun tradusese Cronica lui Szamoskozy, unde se aa textul despre parastasul facut de Mihai Viteazul n august 1601,la locul unde a fost pus n teapa Baba Novac: Mihai Voda a ridicat pe locul tragerii n teapa un steag mare n cinstea marelui si viteazului s au slujitor. Iata, replica dreapta, cea divina, vine la mai bine de trei secole. In locul tepei blestemate a stat pentru scurt timp steagul biruitor n lupte, iar acum, generatia Marii Uniri ridica tot pe acel loc o cruce, simbolul crestinismului nvingator. Din modesta suma adunata, s-a realizat o troita ( tot un fel de cruce )dupa modelul celei din Turda si s-au achitat cheltuielile pentru mesterul care a reconstituit steagul lui Mihai Viteazul pe baza unei descrieri dintr-o cronica de la nceputul sec. al XVII-lea. Pe troita, era sapat urm atorul text: IN ACEST LOC A BABA NOVAC GEFOST TRAS IN TEAP A NERALUL LUI MIHAI VITEAZUL DUPA CE A FOST ARS PE RUG IN PIATA CLU JULUI IMPREUNA CU DUHOVNICUL SAU IN ZIUA DE 5 FEBRUARIE 1601; RECUCERIND ARDEALUL, VOIEVODUL MIHAIU A ASEZAT AICI INTRE 11 16 AUGUST 1601 UN STEAG IN CINSTEA MARELUI S I VI SLUJITOR. RIDICATU- S TEAZULUI SAU IN ZIUA EROILOR 21 A ACEASTA TROIT A MAIU 1936. Asa dupa cum reiese si din textul de pe troita, festivitatile s-au stabilit pe data de 21 mai, de Ziua Eroilor. Episcopul Nicolae Ivan nu le-a mai apucat, c aci s-a dus la cele vesnice pe 1 februarie 1936. In 21 mai, fost o mare sarbatoare a Clujului, avand urm atoarele momente: - Te Deum la Catedrala Ortodoxa ( recent inaugurata si mirosind nca a var proaspat ). Particip a toate ocialitatile civile si militare. - Procesiunea spre Cimitirul Eroilor. - Oprirea la troita. - Sntirea troitei. - Sntirea steagului de lupt a al lui Mihai. - Cuvantarea lui Ioachim Craciun. - Ridicarea pe catarg a steagului lui Mihai Viteazul de c atre generalul Florescu, commandant al Corpului VI Armata, n sunetele Imnului Regal cantat de muzica militara. (Multimea privea si tr aia cu lacrimi n ochi acest moment naltator text dintr-un ziar al vremii). - Comitetul de initiativ a preda troita si steagul Prim ariei orasului. - Raspunsul Primarului , D-l Prof. Univ. Dr. N. Draganu, care a spus, printre altele: . . . Fag aduiesc ca le vom pastra si ngriji cu sntenie, ca un scump simbol al nebiruitei vitejii, al neclintitei iubiri de neam si al statorniciei n credinta stramoseasca. Sa ne nchinam cu adanca smerenie duhului mucenicului erou Baba Novac si celui al voievodului Mihai Viteazul. Jerfa lor s a ne ntareasca suetele n lupta pentru care sa m gata totdeauna. - Procesiunea ia drumul c atre Cimitirul Eroilor. - Cetatenii orasului, inclusiv minoritarii, admira cu interes troita si steagul lui Mihai (Nu putini au fost aceia carora albul imaculat al steagului si m aretia atat de simpl a a celorlalte culori le-au stors lacrimi de bucurie si de mandrie alt text din ziar.) - Seara coborarea steagului, cu onoruri militare. Apoi a fost dus la Primarie si asezat n Sala Mare, de unde urma sa e scos odata pe an ( de Ziua Eroilor ) si arborat n fata troitei lui Baba Novac. In ziua urmatoare, 22 mai, Comitetul de initiativa nainteaza Primarului o scrisoare care cuprinde conditiile de pastrare si arborare a steagului lui Mihai. Aceasta a fost discutat a n sedinta Comisiei Interimare a Municipiului Cluj din 3 iulie 1936, unde , printre altele, s-a hotarat: - Steagul va pastrat n Aula Primariei, ntrun dulap de sticla, la vederea publicului. - De Ziua Eroilor va preluat de o garda militara care-l va nalta pe catarg n prezenta o- www.cetateaculturala.wordpress.com 14 cialitatilor, reprezentantul regelui nlocuindu-l simbolic pe Mihai Viteazul ( n momentul trecerii procesiunii spre Cimitirul Eroilor ). - Gard a la drapel pana la ora 21. - Retragerea cu torte nalizat a la monumental lui Baba Novac. - La ora 21, coborarea drapelului tot cu onoruri militare. - Reasezarea drapelului n dulapul de sticla n prezenta reprezentantilor Primariei. Doar patru ani i-a fost dat acestei troite sa bucure pe unii sau sa ntristeze pe altii. In 1940, autoritatile horthyste au distrus placile memoriale puse de romani, iar troita a fost dinamitata . Peste 35 de ani, n locul ei, se va dezveli monumental actual. Tot n deceniul al patrulea din secolul trecut s-au derulat la Huedin eforturile protopopului Aurel Munteanu de a ridica n acel oras un monument evocator pentru m acelul din 23 iulie 1601, cand drabantii si ocialii lui Mihai Viteazul au fost trecuti prin sabie de c atre localnici. Protopopul avea atunci informatii certe despre tragicul sfarsit al oamenilor lui Mihai si a pus ridicarea monumentului printre priorit atile parohiei sale. In volumul XII din colectia Hurmuzaki, el a g asit continutul dosarului de cercetare, pe coperta acestuia ind scrisul lui Mihai, n chirilica : Acestea-s de treaba pantru darabanti ce au omor at la sa tul cel arsu . In Socotelile orasului Cluj sunt mentionate cheltuielile care s-au facut cu oamenii lui Mihai aati n trecere spre si dinpre Huedin, iar n Cronica lui Szamoskozy avem nalul nspaimantator: Dupa ce i-au omorat, au sapat ei nsisi, huedinenii, o groapa mare si au azvarlit trupurile n acea groapa, langa biserica; unii dintre acestia au fost aruncati n groapa pe jumatate vii, buzele unora, uscate de durerea ranilor, cereau ap a de acolo din groapa. C ativa huedineni au raspuns acestora : nainte nu v a puteam satura nici cu vin, acuma v-ar ajunge si apa; si, aruncand pamant peste ei, i-au ngropat, pe unii morti, pe altii vii. Protopopul a planuit sa ridice n Huedin un monument mai cuprinzator, n care sa se regaseasc a si alte evenimente notabile din istoria protopopiatului sau. In urma discutiilor cu mai multi maestri, s-a oprit la sculptorul clujean Radu Moga, care i-a prezentat o macheta ademenitoare, o prisma cu patru registre care urmau s a e umplute cu basoreliefuri reprezentand patru momente din istoria acestor locuri : macelul din iulie 1601, prinderea lui Horea, lupta de la Fantanele si tragedia anilor 1918 1919 (macelul de la Belis si masacrul de la Ciucea ). S-a lansat lista de subscrieri si initiativa a fost popularizat a prin toate mijloacele. A venit nsa nenorocirea din 1940, Aurel Munteanu a fost asasinat si proiectul lui a devenit istorie. Personal, am cautat la Huedin posibilitati de reluare a unei initiative, m acar pentru un semn modest. Am nteles nsa c a ar doua argumente decisive: groapa comuna se aa langa biserica, terenul ind n proprietatea parohiei reformate si pericolul de a se declansa animozitati entice. Totusi, m a voi muta la cele vesnice cu speranta ca B.O.R. va pune candva m acar o cruce acolo langa biserica, unde-si dorm somnul de veci 80 de martiri romani. Prea putini romani stiu ca n castelul din Gilau au stat n detentie Stanca si Patrascu n prioada octombrie 1600 februarie 1601. Pentru cei ce doresc sa stie cum a ajuns familia lui Mihai Viteazul n prizonierat, sa reamintim cateva informatii. Dupa cum se stie, defectiunea de la Miraslau l-a dus pe Mihai Voda pe povarnisul caderii ( Xenopol ). Invingatorii l-au urmarit pas cu pas, zi si noapte, ncat voievodul abia a mai apucat sasi scoat a din Alba Iulia o parte din documente si tezaurul (Tocilescu stie ca l-a ngropat undeva n Padurea Dracului, langa Fagaras). In drumul de retragere spre Muntii Brasovului a primit o delegatie a nobililor care-i aducea un ultimatum odios. Ca sa e lasat ( ajutat ) sa treaca muntii n tara lui, va trebui www.cetateaculturala.wordpress.com 15 sa lase zalog familia. Pe documentul care cuprindea aceste somatii, Mihai a scris (tot n chirilic a) urmatoarele: P antru tocmeala ce-au facut tara ca sa le dau f ameaia. A nteles ca nu are alternativa si l-a trimis pe Stoichita la Targoviste s a-i aduc a familia s-o puna la dispozitia nobililor. Se destainuie Mihai n memorial sau catre ducele de Toscana: . . . si astfel mi trimisei toate lucrurile n mainile domnului George (Basta). . . si le trimisesem familia mea ostateca. Florica nu intra n tocmeala ,ea ind proasp at casatorita si avand familia ei. Patrascu ajunge la Cluj pe 24 octombrie cu o adevarata suita princiara (47 de cai, cativa ogari, numerosi servitori si multe c arute pentru oameni si obiecte). Stanca a sosit pe 30 octombrie . . . ca o regina. Optsprezece cai de o frumusete rara trageau trei carete poleite si mpodobite . In ziua urmatoare, pe 31 octombrie, sunt dusi la Gilau, lasand la Cluj tot ce era de prisos pentru o viata de prizonierat. In memoriul lui Mihai catre arhiducele Matia, se a a urmatoarea secventa: . . . Dupa cum aud, sunt retinuti n nchisoare, tratati miseleste si duc lipsa de toate. Florica a venit la ei n vizita pe 29 decembrie si a stat la Gilau doua saptamani. In februarie 1601, Sigismund Bathory devine iarasi stapan al Transilvaniei si decide s a-i mute pe cei doi prizonieri n cetatea Fagarasului, transformandu-i n obiect de santaj. Pe baza acestor informatii pe care le-a gasit n cartea mea, Patrascu cel Tanar, ul lui Mihai Viteazul , cunoscutul profesor Dumitru Braharu a asezat pe zidul exterior al castelului din Gilau o placa de carton presat pe care a scris urmatoarele: AICI, IN VECHIUL CASTEL DIN GILAU, ALIILE A LOCUIT INTRE BAT DE LA MIRASLAU ( 18. IX. 1600 ) S I GURUSLAU ( 3. VIII. 1601 ) FAMILIA MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL (1593-1601): DOAMNA STANCA, DOMNITA FLORICA S I NICOLAE PATRA SCU VOIEVOD. Pentru ca aceasta initiativ a sa reziste n timp, trebuia ca placa de carton sa e nlocuit a cu una de marmura, conform rigorilor legale. Autoritatile locale n-au fost interesate de asa ceva. Dup a cateva luni, placa de carton a fost vandalizat a, apoi data jos denitiv. Astfel, o surs a importanta de informare n circuitul turistic clujean, a ramas o amintire. Informatiile pe care le gasim astazi pe internet despre acest castel nu pomenesc despre detentia familiei lui Mihai Viteazul n aceasta locatie. Recent, castelul a fost retrocetat unui descendent al ultimului proprietar stiut. Gandurile de viitor ale acestui nou proprietar raman deocamdata necunoscute. Poate c a va tine cont si de sperantele noastre, usor sesizabile n randurile scrise mai sus. Biserica din Lujerdiu, cu hramul Sf.Arh. Mihail si Gavril, este una din putinele ctitorii ale voievodului unicator. A avut taria sa reziste prin secole si se ncapataneaza nca s a stea pe vertical a, n asteptarea unui alt Mihai care i-ar putea da o noua viata. Detractorii i contesta paternitatea pe motiv ca este edicata din piatra, iar n Evul mediu, romanii nu aveau dreptul la asa ceva. Da, e de mirare. Dar mai avem si altele : n Feleac, la Vad, n Prislop,etc. Toate au un element comun : ctitorii acestor edicii sunt personalitati care puteau obtine derogari datorit a relatiilor pe care le aveau cu stapanii Ardealului. Situatia de la Lujerdiu a fost lamurita de istoricii clujeni. Dup a alungarea turcilor din Tara Romaneasc a ( n 1595 ), relatiile dintre Tara Romaneasca si Ardeal se mbunat atesc considerabil, chiar daca era evidenta ambitia principelui de a el vioara ntaia. In virtutea acestor relatii, Mihai primeste n doua randuri sate pe valea Lonei, langa Gherla, din care se va constitui domeniul lui Mihai din comitatul Dabaca. La 14 aprilie 1596, a primit n posesie satele Badesti, Lujerdiu, Chidea si Darja ( Badok, Losard, Kide et Derse in comitatu Doboca existentium ), n prezenta unei asistente impunatoare. Ambitiosul Sigismund www.cetateaculturala.wordpress.com 16 voia sa si arate serenissima lui bun atate si a trimis la acest eveniment 18 nobili ardeleni bine cunoscuti si a cerut Conventului de la Manastur sa ocializeze donatia. La sfarsitul anului 1596, Mihai face o vizita la Alba Iulia. Cu aceasta ocazie mai primeste curia nobiliara de la Lona, conscat a n urm a cu doi ani de la indelul Alexandru Kendi. Aceste sate aveau o populatie majoritar romaneasca si noul st apan, aducator de sperante, a ridicat pentru ei la Lujerdiu, pe dealul ce domina valea, o biserica de piatra. Renovat a n cateva randuri, mai rezist a, iata, si n cel de al cincilea secol de existenta, dar considerabil avariata, din cauza alunecarilor de teren. Dupa 1990 a aprins imaginatia unor intelectuali clujeni, care au lansat un proiect ispititor. La propunerea lui Raoul S orban s-a constituit Liga Mihai Viteazul de unde a pornit ideea de a se face la Lujerdiu un loc de pelerinaj de importanta nationala. Era n discutie, printre altele, asfaltarea drumului, renovarea bisericii, etc. Anii au trecut si, odata cu ei, entuziasmul s-a stins. Initiatorii acestui proiect s-au dus la cele vesnice, mai ntai Raoul S orban, apoi Mitropolitul Bartolomeu si, recent, Gheorghe Bodea. La Lujerdiu, sperantele se apropie de cota zero. Comunitatea si-a construit biserica noua n vale, lang a drum, mai accesibila dar si mai expusa n caz de. . . Biserica lui Mihai Voda ramane totusi o mandrie a satului. Preotul Toderici spune ca pentru renovarea ei ar necesar un efort nanciar cu care s-ar putea construi trei biserici noi. In aceasta situatie, cum spun romanii, Dumnezeu cu mila. O privesc resemnat si ma gandesc la un viitor sumbru. Daca vor cadea zidurile, va rezista, totusi, legenda. E asa de frumoasa! Ca s a nu se piarda, iata, o scriu aici, asa cum o povesteste octogenarul Nichita Astilean din Lujerdiu. Cand o vinit victorios Mihai dintr-o bataie cu turcii, atunce o tras cu arcul si unde o picat sageata, acolo o fo sa faca biserica. C a asa era traditia, daca sa castiga o batalie, sa facea o biseric a. In primele doua decenii dupa cel de al doilea razboi mondial, istoria noastra a fost rescrisa dup a canoane straine, iar monumentele erau destinate internationalismului proletar si armatelor eliberatoare. In Cluj, n Piata Malinovski, s-au dezvelit dou a monumente sovietice, asezate anume pentru a sufoca simbolul romanismului, Catedrala Ortodoxa. In acest timp, Lupa Capitolina, revenita din refugiu, simbolul latinitatii noastre, a fost dosita undeva ntr-un depozit, pentru ca noua orientare n istorie ne ducea originile undeva spre ras arit. Abia dupa retragerea trupelor sovietice, romanii si vor impune, cu tot mai mult curaj, punctul de vedere. Am nv atat sa cant am si sa dans am Hora Unirii si l-am redescoperit pe Cuza. S-a reluat discursul despre Mihai Viteazul si S tefan cel Mare, mai apoi despre Horea, Iancu, Ecaterina Teodoroiu si ceilalti eroi nationali. Oamenii de cultur a lanseaza proiecte tot mai ndr aznete, reluand tematica din perioada interbelic a. Dezvelirea de monumente si placi memoriale a fost o adevarat a campanie la nivel national n deceniul al optulea din secolul trecut. Atunci s-au pus monumentele evocatoare ale lui Mihai Viteazul la Alba Iulia, Sf. Gheorghe, S elimb ar, Guruslau. In judetul nostru, nceputul este modest, dar odat a pornit a, actiunea se va naliza cu cateva realizari notabile. Vor prezentate cronologic cu dorinta de a redestepta sentimente de mandrie n inima celor ce au fost partasi la acele evenimente. Cu ocazia anivers arii a 370 de ani de la Victoria de la Gurusl au, n august 1971, sa dezvelit pe Turnul Croitorilor o placa de marmura cu urm atorul text evocator: DUPA BATALIA DE LA GURSLAU DIN 3 AU- GUST 1601, VOIEVODUL MIHAI VITEAZUL A POPOSIT CU OASTEA SA IN CLUJ IN 10 16 AUGUST 1601, CINSTIND LA TURNUL CROITORILOR MEMORIA GENERALULUI BABA NOVAC. www.cetateaculturala.wordpress.com 17 Ambitiile clujenilor erau, nsa, mult mai mari. In urmatorii zece ani, cu mari eforturi, ei au reusit sa ridice n Cluj si la Turda, cateva monumente impunatoare pentru Mihai Viteazul si vrednicul sau capitan, Baba Novac, realizate de maestri vestiti n arta sculpturii. Astfel, la 15 februarie 1975, s-a dezvelit langa Turnul Croitorilor, pe locul fostei troite, statuia lui Baba Novac, oper a a sculptorului Virgil Fulicea. Soclul din beton, nalt de 2,2 metri, de forma dreptunghiulara, este placat cu placi de travertin ; pe colturile din spate, tot a doua placa are extremitatea iesita ncat, de la distanta, da impresia c a soclul face corp comun cu zidul turnului. Statuia capitanului de haiduci turnata n bronz, nalta de 1,80 m.( marime natural a ), l nf atiseaza pe erou ntr-o pozitie caracteristic a osteanului, cu mana dreapta pe palosul aat n repaos, iar cu stanga tin and scutul putin nclinat, parca pentru a oferi privitorului posibilitatea sa vada mai bine basorelieful aat acolo stema emblema a celui pe care l- slujit cu credinta. Pe fatada principala a soclului, cu litere aurite, a fost pus urm atorul text: BABA NO VAC, CAPITAN AL LUI MIHAI VITEAZUL, UCIS IN ZIUA DE 5 FEBRUARIE 1601. S-A RIDICAT ACEST MONUMENT SPRE CINSTIREA MEMORIEI SALE IN ANUL 1975. Istoricul Gheorghe Bodea evoca dicult atile pe care le-a ntampinat maestrul Fulicea la conturarea zionomiei lui Baba Novac pentru ca, dupa cum se stie, graca vremii n-a l asat nici o m arturie despre aceasta. Istoricul a pus la dispozitia sculptorului imagini ale unor osteni din vremea lui Mihai Viteazul si, din aceasta colaborare, s-a conturat chipul bravului capitan de haiduci. Cu aceast a statuie, clujenii aduceau un pios omagiu lui Baba Novac n cel de al 375-lea an de la moartea sa. In anii 90, Primaria a modicat sensibil textul lui Fulicea si a rezultat o alc atuire care-i supara pe unii turisti. Aproape la doi ani dupa aceasta, la 17 de- cembrie 1976, n actuala Piata Mihai Viteazul, pe platoul ce adaposteste cea mai mare sal a de cinematograf din oras, s-a dezvelit statuia ecvestra a voievodului unicator de Tar a, oper aa sculptorului Marius Butunoiu. Soclul nalt de 4,70 m., placat cu travertin, amplu dezvoltat pe orizontal a, este asezat pe o platform a cu trei rampe, av and ecare cate 12 trepte, sugerand simbolic unitatea celor trei tari romane si lunile anului. Spatiile verticale care unesc cele trei rampe sunt decorate cu trei basoreliefuri turnate n bronz, avand ecare dimensiunea de 1,80/ 3,50 m., nfatisand cele trei momente memorabile din epopeea lui Mihai Viteazul: lupta de la Calugareni, ncoronarea de la Alba Iulia si nchinarea Moldovei. La baza postamentului, pe cele trei laturi, se aa stemele tarilor romane: vulturul Munteniei, leii Transilvaniei si zimbrul Moldovei, turnate n bronz. Statuia ecvestra, nalta de 7 metri, realizat a n maniera clasica, l prezint a pe Mihai Viteazul calare pe un cal bine strunit, voievodul avand privirea ndreptat a spre zarea Apusului, poate spre ndepartata capitala habsburgica, n caresi pusese atatea nadejdi. Mana stanga o tine pe sabia atarnata de sold, iar cu dreapta tine haturile. Pe fatada principala a piedestalului se a a basorelieful n bronz reprezentand sigiliul emblema al lui Mihai Viteazul, iar dedesubt, cu litere aurite, st a textul bine cunoscut: MIHAI VITEAZUL 1593 1601 DOMN AL T ARII ROMANE STI, AL ARDEALULUI SI TARA A TOATA MOLDOVEI. Festivitatile dezvelirii acestui monument au antrenat entuziasmul clujenilor, dar nu numai al lor. Era un adevarat triumf asupra dicultatilor n care s-a realizat acest obiectiv. Dintre multiplele forme de manifestare a acestui entuziasm, ar de retinut doua, cu sansa de a rezista n timp. Mai ntai ar poezia scrisa de Vasile Preda, din care reproducem numai prima strof a: Maria Ta, noi suntem tot aici www.cetateaculturala.wordpress.com 18 Unde odata ne-ai unit pe toti S i-aceeasi iarb a creste din bunici, Cu spicul mangaindu-i pe nepoti. Ar apoi de mentionat interviul pe care l-a luat atunci Ion Arcas maestrului Butunoiu, n care gasim c ateva idei remarcabile. Despre monument, cel ce i-a dat viata, arma: Unicatorul a venit acasa la Cluj Napoca. Intre ai s ai. Solemn, linistit, majestuos. Asa l-am conceput. Dar ochiul atent observa si altceva. Simtamintele domnului, cele mai ascunse, le exprima calul. Presimtirea primejdiei. Forta. Nenduplecarea. Neastamparul combativ. In plus, poate privit tripticul cu basoreliefuri, care a rapit ipostaze din acel univers uman fantastic. Despre amplasament spune ca este O fericita aspiratie la ansamblul ntregit. Celui mai viteaz voievod i s-a g asit nca un prag de nemurire. Multumesc clujenilor. . . . Asadar, Mihai Viteazul este acasa oriunde pe pamantul romanesc, dar n orasul de pe Somes este mai acasa decat n alta parte pentru ca aici a trait ultimele zile ale vietii sale, iar osemintele lui odihnesc la doi pasi de Cluj,undeva n tarana Ariesului. Primaria a avut preocup ari permanente pentru spatiul din jurul statuii lui Mihai Viteazul. Avand o dispunere de triunghi isoscel, acest spatiu a fost amenajat ca loc de promenad a pentru clujeni, de pelerinaj si manifestari artistice si patriotice. De la baza monumentului pornesc raze marcate cu dale de marmura rosie, asa ncat, privit de sus, ntregul ansamblu da imaginea unui astru care-si mprastie n jur lumina si c aldura. In spatele monumentului s-a amenajat o fantana arteziana care d a, mai ales n amurg, un fundal feeric fara egal. Aleea din fata, bisectoarea acelui triunghi, are menirea sa amplice orul ntalnirii cu monumentul, pe masura apropierii de acesta. Edilii orasului au plantat pe margini copacei de o specie rara care, mpreuna cu lampioanele si b ancile din lemn masiv, ndeamna la ragaz si meditatie. La capatul vestic al aleii, chiar la intrarea n piata, s-a dezvelit la 23 aprilie 2003, un monument menit s a ntregeasca ansamblul despre care vorbea maestrul Butunoiu, FLACARA A RECUNOSTINTEI NESTINSA VESNICE. Are ntelesuri universale, ind nchinata tuturor celor ce s-au jertt pentru Patrie, dar ca parte din ansamblul aat acolo, pe fatada vestica a piramidei de marmura neagr a s-a pus, cu litere aurii, un text care se refera la grija lui Mihai Viteazul fata de soarta Ardealului: TIA ATA ANI AM STAT IMPOTRIVA TURCILOR CU OAMENII MEI S I CU PUTINUL AJUTOR AL T ARII MELE, NECRUT AND SANGELE NICIODATA PENTRU ARDEAL, CARE SUB STAPANIREA MEA, INTRU NI S MIC N-A CUNOSCUT NICI O PAGUBA I ESTE INTREG. MIHAI VITEAZUL In ultimii ani, massmedia clujean a a lansat repetate semnale alarmante despre starea degradanta a monumentelor din Piata Mihai Viteazul Raspunsul Prim ariei nu este dadator de certitudini (facem si noi ce putem). In acest timp, placile de travertin continua sa cada, gropile din alei se nmultesc si se adancesc, iar la Flac ara nestinsa a recunostintei vesnice, oameni far a Dumnezeu si fac de cap. Iat a doar doua secvente dintr-un pomelnic mai lung al faradelegilor acestor ani fata de aceste monumente: Intr-o dimineata, la radio Cluj, n dialog cu ascultatorii, am auzit un apel care suna cam asa: - Alo, domnu, acolo n piata arde gazu de pomana. Moderatorul ncerca s-o lamureasca pe dumneaei ca acolo este un monument si ca, etc. Replica a venit fulgerator: -Da, da aia io pletesc! Doamne, ce am ajuns. Flacara nestinsa a recunostintei vesnice arde peste tot n lume, am vazut-o personal de la Washington pana n Okinawa, dar la Cluj nu se poate pentru ca arde gazul de pomana. O alta secventa sinistra am vazut ntr-o seara din www.cetateaculturala.wordpress.com 19 toamna trecuta cand trei tineri se distrau copios la acea ac ara la care frigeau un pui npt ntr-o lance. Si asemenea blasfemii au loc si n cazul altor asezaminte memoriale. Dar asta -i alta poveste. Un alt monument nchinat lui Mihai Viteazul s-a dezvelit la 7 mai 1977, la Turda, n locul troitei de lemn, despre care am vorbit mai sus. Cu aceast a ocazie, turdenii aduceau o contributie importanta n cadrul festivitatilor nationale prilejuite de centenarul independentei. Monumentul, opera sculptorilor Marius Butunoiu si Vasile Rus Batin este ncarcat de simboluri. Obeliscul nalt de 16,o1 m., adica 1601 centimetri, are forma de sabie cu trei laturi cu varful spre naltul cerului, este asezat pe un triunghi echilateral ntrun soclu circular sustinut de trei contraforti. Inaltimea obeliscului face aluzie la anul mortii lui Mihai, triunghiul echilateral este simetria romaneasca, iar pe cei trei contraforti g asim stemele tarilor romanesti. Pe verticala obeliscului este egia n bronz a voievodului Mihai ( dar al Studioului de Art a plastica a Armatei). In partea dreapt a a obeliscului se aa un mormant simbolic din marmura alba de Ruschita, av and deasupra o lespede cu stema tarilor romane unite. Mormantul este decorat cu ori de acant. Pe placa este sapat urmatorul text: AICI ODIHNESTE MIHAI VITEAZUL ( 1593 1601 ),DOMN AL T ARII ROMANE STI, AL ARDEALU TARA LUI S I A TOATA MOLDOVEI. De jur-mprejur sunt nscrise locuri unde Mihai a dat batalii: Nicopole, Sadova, Calug areni, S elimbar, Miraslau, Gurusl au. Parcul a fost reamenajat cu alei pietruite, cu surse de apa si multe multe ori. Pe marginea aleilor erau asezate placi metalice cu texte din scrierile contemporanilor lui Mihai, care i-au imortalizat faptele si personalitatea deosebit a. Ast azi sunt si aici destule semnale alarmante. Au aparut crapaturi, aleile sunt simple c ai de acces, sursele de apa nu mai sunt, iar tablitele informative au lasat doar cateva schelete metalice pe locul unde erau candva informatii pretioase pentru cei interesati. La Turda ar mai si altceva de ndreptat. Nestiutorii mai folosesc si astazi formulari care nu respecta adevarul. Astfel, mai gasim prin carti si reviste informatia ca Mihai Viteazul a fost asasinat la Campia Turzii. Pe vremea aceea, acea localitate se numea Ghiris, iar locul unde a fost asasinat Mihai, are n toate limbile o singura semnicatie, campia de langa Turda ( nella campagna di Torda, Lager bey Torenburg, in campo Keresztes dicto, in vicino Oppidi Thorda). Discutabil a este, apoi, formularea din textul de pe monument:Aici odihneste Mihai Viteazul. Pe baza acestei formul ari, ghidul turistic poate castiga un teren n care sa dezvolte apoi tema asasinatului. Dar daca nu cunoaste adev arul, se va pierde n ridicol. Pliantele si alte texte scrise nu-s de ajutor, deoarece si acolo scrie tot Mormantul lui Mihai Viteazul de la Turda . Intre mormant si monument este mare diferenta. Dictionarul limbii romane ne spune ca mormantul este un loc unde este nmormantat cineva, iar monument ar opera de sculptur a sau de arhitectura facuta n amintirea unui eveniment important sau a unui personaj ilustru. Asadar, un monument nu poate mormant daca nu are sub el sau alaturi cel putin un mort. Dupa cum se stie, groapa comuna n care au fost aruncate lesurile celor 17 osteni ucisi la 19 august 1601, nu a fost gasita (Szamoskozy zice groapa mic a). In traditia Bisericii exista niste informatii despre renhumarea lui Mihai de catre doamna Stanca prin 1613 si de o m anastire ctitorita de ea. Dar doamna Stanca a murit n 1603, iar terenul din valea Ariesului avea proprietar, care n-ar permis niciodat a sa se sape ( mai ales de catre rom ani ). Mai gasim n texte armatii ca, totusi, trupul lui Mihai a fost scos de la Turda ( numai al lui) si renhumat la Alba Iulia, nu se stie unde. Il putem ntreba pe autorul acestei www.cetateaculturala.wordpress.com 20 informatii: dac a trupul lui Mihai a fost dus la Alba Iulia, mai putem avea mormantul lui la Turda? Trebuie sa ne oprim aici cu controversele si sa-l credem pe Constantin Rezachevici, care ne spune clar ca trupul lui Mihai a ramas undeva n tarana Ariesului, laolalt a cu ceilalti osteni asasinati atunci de oamenii lui Basta, iar capul i-a fost dus de catre paharnicul Turturea la Targoviste. Asa glasuieste si inscriptia pus a de Radu Buzescu si sotia sa la Manastirea Dealu: AICE ZACE CINSTITUL SI RAPOSATUL CAPUL CRESTINULUI MIHAIL, MARELE VOIEVOD, CE-AU FOST DOMN T AREI ROMANE STI S I ARDEALULUI S I MOLDOVEI; CINSTITUL TRUP ZACE IN CAMPIA TORDEI. La 21 ianuarie 1981 s-a dezvelit n Cluj Napoca, pe fatada cladirii Arhivelor Statului, basorelieful monumental reprezentand sigiliul lui Mihai Viteazul, opera a artistilor plastici clujeni Ion Mitrea si Aurel Terec. Cu aceasta realizare, clujenii aduceau un pios omagiu voievodului unicator de Tar a, la mplinirea a 380 de ani de la mareata lui fapta. Autorii lucrarii au avut de rezolvat probleme dicile datorate, mai ales, solutiei alese: amplasarea unui monument de cateva tone pe fatada unei cladiri care nu fusese destinat a pentru asa ceva. Cu maiestrie si inventivitate, dicultatile au fost nvinse, rezult and o reusit a deplin a. La festivitatea de dezvelire, academicianul S tefan Pascu i facea urmatoarea descriere : Autorii . . . au transpus n marmura alb a, la dimensiunile de 3,70/3,70 m., nsemnele heraldice, din iulie 1600, ale domnitorului, reprezentand unitatea celor trei tari romanesti. In partea de sus se aa acvila valah a, la mijloc scutul cu capul de bour moldav, iar n partea de jos, cele sapte coline si doi lei tinand ntre ei o sabie, precum si alte elemente care nfatiseaza stemele T arii Romanesti, Moldovei si Transilvaniei. In partea stanga, gura lui Mihai Viteazul, iar n dreapta cea a feciorului s au, Nicolae P atrascu, asociat la domnie n timpul unirii. Pe marginea sigiliului se a a celebra legend a: IO, MIHAIL VOIEVOD, DOMN AL T ARII ROMANE STI, TRANSILVANIEI S I A TOATA TARA MOLDOVEI . Festivit atile acestui eveniment au mai cuprins simpozionul Mihai Viteazul primul domnitor al tuturor romanilor si expozitia documentara Mihai Viteazul n documente arhivistice clujene. Pentru cei interesati, a fost o ocazie rarissima de a vedea n original pretioasa colectie de documente de la Mihai Viteazul, aate la Filiala din Cluj-Napoca a Arhivelor Statului. Incheiem acest periplu la Turda, langa monumental lui Mihai Viteazul,unde se a a aproape de nalizare Man astirea Mihai Voda, cu hramul Sf. Arh. Mihail si Gavril. Ctitorie a mitropolitului Bartolomeu, este cel mai nou si cel mai important asezamant manastiresc nchinat lui Mihai Viteazul. Se stie ca mai toate manastirile au povestea nceputului nvelita n taine si mesaje divine, n care se mpleteste fapta omului cu vointa Celui-de- Sus. Nici manastirea de la Turda nu face exceptie. Personal am avut sansa mai multor ntalniri cu P.S. Bartolomeu. Intr-una din acestea, l-am rugat sa-mi spuna cate ceva despre decizia Domniei Sale de a ncepe acel proiect. Mi-au ramas n memorie pentru toata viata cuvintele mitropolitului si, ca s a nu se piarda, le redau n continuare ntr-o formulare aproximativa: Cuvantam la festivitatea de comemorare a lui Mihai Viteazul, la Turda, la 400 de ani de la asasinarea acestuia( august 2001). Dintr-o data m-am oprit si mi-am ndreptat privirea spre cer de unde simteam ca vine ceva spre mine. Mi-am revenit cand cineva de langa mine m-a atentionat ca fac pauza prea lunga. Atunci am continuat cam asa: fagaduiesc n fata D-voastra ca n cel mai scurt timp, cu ajutorul lui Dumnezeu si al crestinilor dreptcredinciosi, vom ridica aici lang a acest monument o manastire n memoria marelui voievod Mihai Viteazul. Daca o vorba aici de inspiratie divin a, lasam cunoscatorii sa se www.cetateaculturala.wordpress.com 21 pronunte. Noi vom lua n seama mai mult fapta umana. Manastirea de la Turda se vrea o continuatoare a celebrei manastiri Mihai Vod a din Bucuresti, demolata pe motiv ca sta n calea constructorilor Casei Poporului. Odat a lansat a ideea, P.S. Bartolomeu a cerut imediat ajutorul Consiliului Judetean si preotilor. A fost ncurajat din toate partile. A cerut de la Consiliul Municipal Turda o suprafata de 1300 m.p. si a primit 2300 m.p., acolo langa monument. De la Patriarhie au venit aprobari nsotite de felicitari. S-a derulat o vasta activitate organizatorica, s-au deschis liste de subscriptie, s-a intrat n legalitate cu toate activitatile si, la 10 septembrie 2002, a fost sntita piatra de temelie. Astazi, dupa zece ani de munca necurmata sub supravegherea neobositului parinte Vasile S tiopei, ni se nfatiseaz a aici un asezamant manastiresc de o frumusete rara, o adevarata bijuterie arhitectonica. Biserica este copie dela a celei ctitorita de Mihai Voda n Bucuresti. Chiliile, pe doua nivele, au o evidenta linie a arhitecturii brancovenesti, iar clopotnita de la intrare ne trimite cu gandul la marile manastiri din sudul Romaniei (Tismana, Horezu, etc.). Exista sanse ca la Turda sa renasca ntregul spatiu din jurul monumentului si, daca se va repara drumul, ar putea s a e aici un adevarat loc de pelerinaj national, si nu numai, asa cum l-a gandit P.S. Bartolomeu. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA: 5. Craciun Ioachim, Baba Novac, generalul lui Mihai Viteazul, Cluj, 1936. 6. Cronicarul Szamoskozy si nsemn arile lui privitoare la romani 1566 -1608, Cluj, 1928. 7. Documenta Romaniae Historica, vol XI, Edit. Acad., 1975. 8. Edroiu Nicolae, Posesiunile domnilor T arii Romanesti si Moldovei n Transilvania ( secolele XIV XVI ). Semnicatii politico sociale si cultural istorice, n vol. Istoria Romaniei. Pagini transilvane , coord. D Berindei, Cluj- Napoca, 1994. 9. Gane C., Trecute vieti de doamne si domnite, Edit. Junimea, 1971. 10. Georgescu Ion, Baba Novac, legend a si realitate istorica, Buc., 1980. 11. Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria romanilor, vol.XII ( 1594 1602), Buc. 1902. 12. Iorga Nicolae, Pagini alese din nsemnarile de calatorie prin Ardeal si Banat, B.P.T., Edit. Minerva, Buc, 1977. 13. Istoria Clujului, sub red. S tefan Pascu, 1974. Acad. Prof. 1. Balcescu Nicolae, Romanii supt Mihai Voievod Viteazul, Ed. Tineretului, 1960. 14. Judetele Patriei. Cluj. Monograe, Edit. Sport Turism, Buc., 1980. 2. Bethlen Wolfgang, Historia de rebus Transilvanicis, V, Sibiu, 1789. 15. Mihai Viteazul n constiinta european a, vol. I V. 3. Buta Iuliu, Bodea Mihaela, Edroiu Nicolae, Cluj-Napoca, ghid de oras, Edit. Sport Turism, Buc., 198 16. Mihai Viteazul si Transilvania, culegere de studii, Napoca Star, 2005. 4. Cluj- Napoca, Inima Transilvaniei, Edit. Studia, 1997. 17. Rezachevici Constantin, Cine a dus la Targoviste capul lui Mihai Viteazul, n Magazin istoric , III, nr. 6 , 1969. www.cetateaculturala.wordpress.com 22 18. Spontoni Ciro, Historia della Transilvania, nelipsite din bibliograa si instrumentarul Venetia, 1638. cercetarilor sociologice si losoce precum Etica protestanta 25 sau Politica, o vocat, ie s, i 19. Todita D., P atrascu cel Tanar, ul lui Mi- o profesie 26 . Prin cea dintai, care contine hai Viteazul, Edit. Albatros,1982. germenii elaborarii unui catalog de virtut, i at, ii 27 , el a pus 20. Mihai Viteazul si Clujul, Napoca Star, s, i a unei etici a personalit bazele cercetarii sociologiei religiilor28 si a 2004. aratat ca etica protestant a a fost doar unul 21. Cluj Napoca, vestigii, monumente, mu- dintre multele fenomene care au condus la zee, Ed. Studia, 2009. cres, terea rat, ionalismului n diverse aspecte ale viet, ii sociale 29 , emitand n acest o serie de 22. Tuca Florian, Cociu Mircea, Monumente rationamente deosebit de valoroase30 . ale anilor de lupta si jertfa, Edit. Militara, Lucrarea, ap aruta pentru prima data n anul Buc., 1983. 1904 si reeditata apoi n repetate randuri, si 23. Xenopol A. D. Istoria romanilor din Da- tradusa n diverse limbi, a avut drept imbold 31 cia Traiana, vol.III, Editia a IV-a, Edit o opera de mai mica ntindere a lui Jellinek , n care acesta: ...a scos pentru prima dat a n S tiintica si Enciclopedica, Buc., 1983. evident, a inspirat, ia nord-americana a liberalismului Revolut, iei Franceze, aratand inuent, a , , , , , , , Iuliu-Marius MORARIU , Max Weber, Etica protestant a s, i spiritul capitalismului, Editura Incitatus, Bucures, ti, 2003. 26 Idem, Politica, o vocat, ie s, i o profesie, traducere Ida 25 MAX WEBER S I ETICA PROTES TANTA Intre personalitatile care au marcat peisajul cultural german al celei de-a doua jumat ati a secolului al nouasprezecelea si a primei jumatati a secolului trecut, un loc aparte a avut indiscutabil Max Weber (1864-1920), considerat fondatorul studiului modern al sociologiei23 , n ciuda faptului ca, asa cum cea remarca cercetatoarea Caroline Cox: In mai mare parte a carierei sale el nsus, i nu s-a denit ca sociolog. Propria sa pregatire academica era n economie, istorice s, i drept 24 . De numele lui se leaga o serie de titluri , , , , , 23 Reinhard Bendix, Max Weber. An intelectual portrait, University Paperbacks, London, 1962, p. XV. Cf. Traian Rotariu, Rudolf Polenda, Andrei Roth, ½Cuv ant nainte, n vol. Studii Weberiene, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p. 9. 24 Caroline Cox, ½Trinitatea seculara a sociologiei. Max Weber, primus inter pares, n vol. Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda, Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p. 43. Alexandrescu, Editura Anima, Bucures, ti, 1992. 27 Rolf Eickelpasch, ½Intre Kant s, i Nietzsche. Note despre etica personalitat, ii la Max Weber, n vol. Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda, Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p. 30. 28 Cristina Cioar a, De la vocat, ia cump at arii la o lume dezvr ajit a studii despre losoa lui Max Weber, Editura Brumar, Timis, oara, 2011, p. 35. 29 Ioan Mih ailescu, ½Protestantism s, i capitalism, n vol. Max Weber, Etica protestant a s, i spiritul capitalismului, Editura Incitatus, Bucures, ti, 2003, p. 11. 30 Care-l fac s a e foarte citat s, i ast azi s, i care fac s a se vorbeasc a s, i ast azi despre necesitatea ntoarcerii la Max Weber pentru ies, irea din criza cu care se confrunt a ast azi sociologia. A se vedea n acest sens: Balint Balla, ½Progresul spre socialism. Comunismul sovietic: recunoas, teri t arzii datorate lui Weber, n vol. Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda, Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p. 57. 31 Georg Jellinek (1851-1911), jurist austriac, exponent al dreptului public. Cele mai importante lucr ari ale sale sunt: Georg Jellinek, Allgemeine Staatslehre, Verlaj von Julius Springer, Berlin, 1929; Idem, System der subjektiven oentlichen Rechte, Verlag von J. C. B. Mohr, Tubingen, 1919. www.cetateaculturala.wordpress.com 23 profunda a constitut, iilor americane asupra declarat, iei drepturilor omului 32 . Ea este structurat a pe dou a parti, n cea dintai, intitulata Problema, autorul analizand chestiuni generale cu privire la alierea religioasa si straticarea sociala, spiritul capitolismului si conceptia lui Luther despre vocatie, n timp ce n cea de-a doua, sunt analizate calvinismul, pietismul, metodismul precum si sectele baptiste. Inca din partea introductiva, autorul tine sa arate c a problema capitalismului si a dezvotarii lui nu este una centrala nici macar din punct de vedere economic. In acest sens, el spune: Intr-o istorie universala a culturii problema centrala nu este, nici m acar dintr-un punct de vedere pur economic, dezvoltarea activitatii capitaliste ca atare, care difera doar ca forma n diversele culturi33 . Ulterior, n capitolul n care vorbeste despre alierea religioas a si straticarea sociala, autorul analizeaz a comparativ felul n care cele doua mari confesiuni din Germania, cea protestanta si cea catolica, sunt implicate n viata sociala. El arat a aici ca, n ceea ce i priveste pe protestanti, se constata o participare mai mare a lor la viata economica34 , n timp ce, la catolici, participarea lor mai redus a ca a celor dintai, ceea ce contrazice tendinta normala ce a fost observata de-a lungul vremii. Privitor la acest lucru, el arma: ½Participarea mai redusa a catolicilor la viat, a moderna de afaceri a Germaniei este cu atat mai frapanta cu cat vine mpotriva unei tendint, e ce a fost observata din toate timpurile, inclusiv n prezent. Minoritat, ile nat, ionale sau religioase , , , , , , , , , , , , , , , , , George Em. Marica, Problema culturii moderne n sociologia german a, edit, ie ngrijit a de Andrei Negru, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2010, p. 73. 33 Max Weber, Etica protestant a s, i spiritul capitalismului, ..., p. 21. Cf. George Poede, Dominat, ie s, i putere n g andirea lui Max Weber, Editura Tipo Moldova, Ias, i, 2002, p. 34. 34 Max Weber, Etica protestant a s, i spiritul capitalismului, ..., p. 33. 32 care se aa n pozit, ie de subordonare fat, a de un grup conducator sunt susceptibile, datorit a excluderii lor voluntare sau involuntare din pozit, iile de inuent, a politica, sa-s, i satisfaca dorint, a de recunoas, tere a aptitudinilor lor n acest domeniu, de vreme ce nu au nici o oportunitate n serviciul statului... Dar catolicii din Germania nu au dovedit n nici un fel vizibil ca pozit, ia lor ar conduce la un asemenea rezultat 35 . Cazul catolicismului nu se ncadra asadar n acela rat, iune a unei necesit at, i de tip superior, nscrisa n natura acelor agregate umane pe care le numim societat, i 36 , despre care sociologul nostru polemiza candva cu Emile Durkheim. El era unul atipic, explicatia acestei evolutii a lucrurilor trebuind cautata n caracterul intrinsec permanent al credinteli religioase a catolicilor37 . Dupa aceast a prezentare, Weber trece la o subunitate cu rol preliminar, denind unul dintre termenii din titlul operei, acela de spirit al capitalismului. In cadrul acestei analize, el porneste de la denitia pe care Benjamin Franklin o d a banilor si capitalismului38 , analizandu-o si caratand ca toate atitudinile sale morale sunt impregnate de capitalism 39 si ncercand s a explice sintagma conform careia banii sunt facut, i din om 40 . La nalul acestei analize, autorul se opreste asupra situatiei capitalismului din zilele lui si arata ca acesta educa s, i selecteaza subiect, ii economici de care are nevoie printr-un proces de supraviet, uire , , , , , , , , , , , , 35 36 Ibidem, pp. 34-35. Claude Javeau, Conversat, ie Durkheim Weber asupra libert at, ii s, i determinismului. Un dialog lozoc, trad. Vasile Sebastian D ancu, Editura Red, Sibiu, 1992, p. 10. 37 Max Weber, Etica protestant a s, i spiritul capitalismului, ..., p. 35. 38 Benjanim Franklin, Necesary Hints to Those That Would Be Rich, Sparks, 1736, p. 80, apud, Ibidem, pp. 42-44. 39 Ibidem, p. 45. 40 Ibidem, p. 46. www.cetateaculturala.wordpress.com 24 economica a celor mai potrivit, i 41 . El ncearca de asemenea sa deneasc a economia capitalista contempoana lui si ajunge la urm atoarele constatari: Economia capitalist a din prezent este un imens cosmos n care individul se nas, te s, i care i se prezint a acestuia, cel puit, in la nivel individual, ca o ordine inalterabila a lucrurilor n care trebuie sa traiasca. Il fort, eaza pe individ, n masura n care e implicat n sistemul relat, iilor de piat,, sa se conformeze regulilor capitaliste de act, iune. Fabricantul care pe termen lung act, ioneaza n contra acestor norme va eliminat inevitabil de pe scena economica, la fel cum muncitorul care nu poate sau nu vrea sa li se adapteze va azvarlit de pe strad a fara un loc de munca 42 . Dupa reliefarea complexitatii fenomenului economiei capitaliste si a rolului procesului de selectie, Max Weber ajunge la constatarea ca spiritul capitalist, n sensul folosit de el, a trebuit sa lupte pentru a-si croi drum catre suprematie mpotriva unei lumi ntregi pline de forte ostile43 . Supcapitolul n care vorbeste despre conceptia lui Luther despre vocatie porneste si el de la explicarea unui termen, a celui de beruf (chemare) si arata cum conceptia lui Luther a evoluat de-a lungul timpului dinspre orientarea nspre munca (concept legat de cel de profesie, unde opinia lui Luther se va mentine pe linia traditionalista 44 ) nspre , , , , , , , , , , , , , , , , Ibidem, p. 47. Cf. Cristina Cioar a, op. cit., p. 45. 42 Max Weber, Etica protestant a s, i spiritul capitalismului, ..., p. 47. 43 Ibidem, p. 48. Altminteri, armat, ia se nscrie n 41 r andul celor privitoare la axiologie, la normele axiologice s, i valoarea lor din opera lui Weber. Cu privire la acestea, a se vedea: Ileana Petras, -Voicu, ½Neutralitatea axiologic a n concept, ia lui Max Weber, n vol. Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda, Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, pp. 129-140. 44 ½La el profesiunea este ceva ce omul trebuie s a accepte ca un dat divin, la care trebuie s a se adapteze. Max Weber, Etica protestant a s, i spiritul capitalismului, ..., p. 71. cea spre vocatieIbidem, p. 67. , care, la randul ei, implica responasablitatea, asupra caruia Weber se va opri adesea, accenutand importanta sa indispensabila45 . In partea a doua a lucrarii sale, sociologul vorbeste despre bazele religioase ale ascetismului laici, emitand o judecata deosebit de interersanta46 atunci cand arma ca ele sunt izvor ate din cele patru forme principale de protestantism ascetic, respectiv calvinismul, pietismul, metodismul si sectele aparute din miscarea baptista47 . El realizeaz a o prezentare a istoricului si suportului social-doctrinar a ec arei categorii. Deosebit de interesant este felul n care vede pietismul, care se fundamenteaza pe doctrina predestinarii si care si-a extins tentaculele atat pe continent cat si n afara lui: Istoric, doctrina predestinarii este s, i punctul de pornire al mis, carii ascetice cunoscute ndeobs, te ca pietism. Atata timp cat mis, carea a ramas n cadrul bisericii Reformate, este aproape imposibil sa tras am linia de demarcat, ie dintre calvinis, tii pietis, ti s, i cei nepietis, ti. Aproape tot, i reprezentant, ii de frunte ai puritanismului sunt trecut, i uneori n randurile pietis, tilor. Este chiar destul de legitim sa privim ntreaga conexiune dintre predestinare s, i doctrina conrmarii, cu interesul ei fundamental pentru obt, inerea certitudo salutis..., ca pe o dezvolatre pietista a doctrinelor elaborate init, ial de Calvin 48 . Dupa prezentarea si analizarea acestuia , , , , , , , , , , , Gall Erno, ½Etica weberian a a responsabilitat, ii, n vol. Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda, Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p. 140. 46 Cf. Andrei Roth, ½Despre posibila ntemeiere sociologic a a unor judec at, i de valoare, n vol. Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda, Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, pp. 102103, unde sunt prezentate s, i explicate s, i alte judec at, i de valoare, ind analizat a structura lor, s, i felul n care se reect a ele n realit at, ile ulterioare. 47 Max Weber, Etica protestant a s, i spiritul capitalismului, ..., p. 79. 48 Ibidem, p. 107; Cf. Claude Javeau,op. cit., p. 14. 45 www.cetateaculturala.wordpress.com 25 si a ecourilor sale n social, Weber trece la prezentarea si denirea metodismului anglo-american despre care spune ca nu este altceva decat: Combinat, ia dintre un tip de religie complet emot, ional, dar nca ascetic s, i o indiferent, a crescanda fat, a de bazele dogmatice ale ascetismului calvinist sau chiar o repudiere a acestora 49 . In urma analizei datelor de natura istoriograca si doctrinara, el ajunge la concluzia ca etica metodist a pare sa se bazeze pe o incertitudine similar a cu aceea a pietismului si ca, acolo, actul emot, ional al convertirii era indus metodic footnoteIbidem, p. 118. . In nalul operei sale, sectele baptiste sunt trecute, din punct de vedere teologic, prin acelasi proces ca si miscarile anterioare, autorul analizand etica lor n raport cu spiritul capitalismului. Incercand sa le deneasca si reliefand faptul ca ele nu au un caracter institutional atat de complex ca si cel apusean si c a ele nu au o doctrina atat de rigida si de bine delimitata, el foloseste pentru ele sintagma de Biserica credincios, ilor, accentuand cu precadere actiunile lor exterioare50 . Iata ce spune n acest sens, privitor la semnicatia acestor comunitati: Tr asatura tuturor acestor comunitat, i, care este cea mai importanta din punct de vedere atat istoric, cat s, i principal, dar a carei inuent, a asupra desvoltarii culturii poate claricata doar ntr-un context oarecum diferit, este una cu care ne-am familiarizat deja. Biserica credinciosului 51 . Data ind denitia, este reasca implicarea bogat a n social a acestor comunitati si nu apare ca ind deloc surprinzatoare armatia din etica quakerilor conform careia viat, a unei persoane ntru profesia sa este un exercit, iu de , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , virtute ascetica 52 . In nalul lucrarii sale, Weber arma ca ascetismul si-a asumat sarcina de a remodela lumea si de a-si aplica idealurile ei acolo53 si arata ca el a evadat din cus, c a 54 , nsa o problema pe care el o ntampina este cea a capitalismului. El arm a cu privire la antagonismul dintre cele doua si la superioritatea, n societate a celui din urma: Spiritul a ascetismului religios a evadat din cus, ca. Ins capitalismul victorios, de vreme ce sa bazeaza pe o temelie solida, nu mai are nevoie de sprijinul sau. Ros, eat, a trandarie din obrajii mos, tenitorului sau vesel, Iluminismul, pare sa dispar a fara cale de ntoarcere, iar ideea de ndatorire profesionala bantuie prin viet, ile noastre ca o stae a credint, elor religioase moarte. Acolo unde mplinirea vocat, iei nu poate pusa n legatura directa cu valorile spirituale s, i culturale cele masi nalte, sau atunci cand, pe de alta parte, nu trebuie sa e resmit, ita doar ca o obligat, ie economica, individul renunt, a, n general, s a o justice n vreun fel. In locul unde a cunoscut desvoltarea cea mai mare, n Statele Unite, urmarirea mbogat, irii, despuiata de nt, elesul sau religios s, i etic, tinde sa devina asociata cu pasiuni pur mundane, care i confer a adesea un caracter 55 sportiv . Analizand cele prezentate anterior n lucrare, observam ca, asa cum arata si Max Weber, ntre etica protestanta si spiritul capitalist exista anumite asem anari, cel din urma revendicandu-si anumite caracteristici din cea dintai, ns a la un moment dat ele se despart, fara a mai exista cale de ntoarcere. Uneori, atunci cand viata omului sau a unei societati functioneaza echilibrat, ntre cele doua nu exista divergente, nsa atunci cand cea din urma primeaza, intra n contradictie cu cea , , , , , , , , , , , , , Max Weber, Etica protestant a s, i spiritul capitalismului, ..., p. 115. 50 George Poede, op. cit., p. 34. 51 Max Weber, Etica protestant a s, i spiritul capitalismului, ..., p. 119. 49 , Ibidem, Ibidem, 54 Ibidem, 55 Ibidem, 52 53 p. p. p. p. 132. 147. 147. 147. www.cetateaculturala.wordpress.com 26 dintai. Din punct de vedere formal, trebuie remarcat faptul ca analiza lui Weber, care propune rationalizarea informatilor si analiza lor fara implicatii afective56 este una interesanta, bine documentata si structurata logic, ceea ce face din ea, n ciuda faptului ca, pe alocuri este depasita, o cercetare nca utilizat a n cadrul cercetarilor contemporane. , , , , , , BIBLIOGRAFIE A.Izvoare Weber, Max, Etica protestant a s, i spiritul capitalismului, Editura Incitatus, Bucuresti, 2003. Idem, Politica, o vocat, ie s, i o profesie, traducere Ida Alexandrescu, Editura Anima, Bucuresti, 1992. , , B.Volume Bendix, Reinhard, Max Weber. An intelectual portrait, University Paperbacks, London, 1962. Cioara, Cristina, De la vocat, ia cump atarii la o lume dezvrajita studii despre losoa lui Max Weber, Editura Brumar, Timisoara, 2011. Javeau, Claude, Conversat, ie Durkheim Weber asupra libertat, ii s, i determinismului. Un dialog lozoc, trad. Vasile Sebastian Dancu, Editura Red, Sibiu, 1992. Jellinek, Georg, Allgemeine Staatslehre, Verlaj von Julius Springer, Berlin, 1929. Idem, System der subjektiven oentlichen Rechte, Verlag von J. C. B. Mohr, Tubingen, 1919. Marica, George Em., Problema culturii moderne n sociologia germana, editie ngrijita de Andrei Negru, Editura Argonaut, ClujNapoca, 2010. Poede, George, Dominat, ie s, i putere n gandirea lui Max Weber, Editura Tipo Moldova, Iasi, , , , 56 Cf. Raymond Boudon, ½O perspectiv a neoweberian a asupra sentimentelor morale, n vol. Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda, Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, pp. 76-77. 2002. C.Studii si articole , Balla, Balint, ½Progresul spre socialism. Comunismul sovietic: recunoas, teri tarzii datorate lui Weber , n vol. Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda, Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p. 57-76. Boudon, Raymond, ½O perspectiv a neoweberiana asupra sentimentelor morale , n vol. Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda, Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p. 76-94. Cox, Caroline, ½Trinitatea secular a a sociologiei. Max Weber, primus inter pares , n vol. Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda, Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p. 42-57. Eickelpasch, Rolf, ½ Intre Kant s, i Nietzsche. Note despre etica personalitat, ii la Max Weber , n vol. Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda, Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p. 30-42. Erno, Gall, ½Etica weberian a a responsabilitat, ii , n vol. Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda, Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p. 140149. Mihailescu, Ioan, ½Protestantism s, i capitalism , n vol. Max Weber, Etica protestanta s, i spiritul capitalismului, Editura Incitatus, Bucuresti, 2003, p. 3-12. Petras-Voicu, Ileana, ½Neutralitatea axiologic a n concept, ia lui Max Weber , n vol. Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda, Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p. 129-140. Rotariu, Traian, Polenda, Rudolf, Roth, Andrei, ½Cuvant nainte , n vol. Studii Weberiene, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p. 7-12. Roth, Andrei, ½Despre posibila ntemeiere sociologica a unor judecat, i de valoare , n vol. Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Ru, , www.cetateaculturala.wordpress.com 27 dolf Polenda, Andrei Roth, Editura Clusium, care eram nstiintat ca Senatul Universitatii m-a numit redactor-sef al revistei studentesti. Cluj-Napoca, 1995, p. 94-111. Am fost mirat de aceasta hotarare, stiind ca existau alti favoriti. Doamna Tarnita mi-a spus, nsa, ca s-au luat n calcul unele atuuri Emilian MIREA ale mele anume ca publicam n presa literara VREMEA DEZVALUIRILOR : In no- din tara nca din 1985 ( Contemporanul, iembrie 1989, tovar asul de rou a Nicolae B ab al au mi-a timis Securitatea acas a sa-mi faca perchezitie (!) - De cativa ani, este membru, cu drepturi depline, al Uniunii Scriitorilor din Romania Faptele de arme si excesul de zel ale tovarasului Nicolae Babalau, pe care vi le relatez n cele ce urmeaza, s-au petrecut n lunile octombrie-noiembrie-decembrie 1989, pe cand tovarasia sa (i spun astfel pentru ca, la un moment dat, cand l-am apelat cu Domnule Babalau , dumnealui s-a uitat x, n ochii mei, si m-a corectat: Tovar ase Bab alau !. . . ) detinea functia de sef al cenzurii la Comitetul Judetean Dolj al PCR. Activitatea sa consta n a t aia, cu pixul, din textele care erau date spre publicare, n ziarul Inainte (fostul ocios al Comitetului Judetean Dolj al PCR, n revista Ramuri si n revista Centrului Dar s a fac o succinta istorisire: In vacanta de vara a lui 1989, pe cand eram student, n anul patru (terminal), la Facultatea de Agronomie din Craiova, si dupa trei ani, cat detinusem functia de secretar general de redactie la revista Universitatii, care se numea Mesaj Comunist (pentru cei care nu stiu, ecare centru universitar din tara avea cate o astfel de revista, numele lor ind stabilit de la centru, adica de la Uniunea Asociatiilor Studentilor Comunisti din Romania; la Bucuresti, de pilda, se numea Convingeri Comuniste ), am primit un telefon de la (pe atunci) lector univ. dr. Daniela Tarnita si presedinta a UASCR pe Universitatea din Craiova (azi, consilier judetean Dolj din partea PSD), prin Viata Rom aneasc a, Convorbiri literare, Ramuri, Amteatru ) eram laureat al Premiilor revistei Ramuri si Asociatiei Scriitorilor din Craiova, pentru Poezie, pe anul 1987 (premiu acordat de un juriu al carui presedinte era Marin Sorescu) si ca mi aparuse si prima carte de poezie, la Editura Scrisul Romanesc . Din toamn a, dup a ce au nceput cursurile, ne-am revazut, ntreaga echipa redactional a (mbogatita cu studenti-boboci, care voiau sa scrie) la sediul din Casa Studentilor din Craiova si am pornit la facerea unui nou numar. Inca de la nceput, am schimbat radical designul revistei: capul revistei, care era scris, mare, din stanga n dreapta, MESAJ COMUNIST , l-am transformat pe doua randuri, scris mesaj comunist , unde cuvantul comunist era scris mai mic; am initiat pagini de reportaj studentesc, pagini de poezie, proza, eseu, divertisment, reducand politizarea revistei la unicul editorial, obligatoriu, de pe pagina ntai. Aceste schimbari radicale de conceptie au fost sesizate si apreciate, ntr-o cronica ulterioara, n revista Ramuri . Dar au nceput problemele la cenzur a si conictele mele personale cu tovar asul Nicolae Babal au: mai ntai a vrut s a-l cenzureze pe . . . Nichita Stanescu (a vrut sa elimine doua versuri din poemul Elegia a doua, Getica , din volumul 11 Elegii de Nichita Stanescu, numai pentru c a apare, acolo, la un moment dat, versul (. . . )sl avindu-l ca pe str aini , iar tovarasia sa a priceput de aici ca, ce, noi i sl avim pe straini ?! . . . ); apoi, n poezia unei tinere, care ncepea astfel: www.cetateaculturala.wordpress.com 28 Domnule de rou a, ce putin ti pas a, /C-o s a vin a toamna si-o s a u mai rea(. . . ) , a modicat punand n loc de Domnule, Tovarase , astfel ca a iesit Tovarase de roua (. . . ); ntr-un eseu, de o pagina, despre cartea L'exercices d'admiration (Exercitii de admiratie) a lui Emil Cioran (scriitor interzis, la acea vreme, n Romania), n care apareau numele lui Mircea Dinescu, Ana Blandiana si Adrian Paunescu, (interzisi, de asemenea), tovarasul Nicolae Babal au, marele cenzor semi-doct (sferto-doct sau anti-doct) a taiat aceste nume, dar a lasat eseul, cu alte cuvinte, de aceasta data, a vazut copacii, dar nu a vazut padurea. Am ncercat sa-l conving c a nu-l putem cenzura pe Nichita Stanescu, pentru ca respectivul poem era luat dintr-un volum care aparuse cu mult timp nainte, care trecuse deja prin furcile caudine ale cenzurii, dar nu a fost chip. La un moment dat, s-a ridicat, nervos, si a luat, de pe un set, spalturile revistei Ramuri , si mi-a zis: Uite, eu pot sa tai orice, si la Ramuri pot s a tai ce vreau eu! (cu alte cuvinte, echipa de la Ramuri , n frunte cu Marin Sorescu, ajunseser a la mana lui Nicolae Babalau. . . ). Astfel ca, pana la urma, cu revista facuta vraiste, far a bunul de tipar (BT), am mers la Daniela Tarnita si i-am aratat modicarile aberante facute de Bab alau. Tarnita si-a facut semnul crucii si a sunat-o pe secretara PCR pe Universitate, Elisabeta Traistaru, care, de asemenea, s-a mirat cand a vazut ce corecturi abuzive si imbecile facuse Babal au si i-a dat telefon, spunandu-i ca mai are si redactorul-sef dreptate, sa ncerce sa e de acord si cu ce spun el. . . Dar nu s-a schimbat nimic n bine, dimpotriva, tovar asul Babalau a devenit mai agresiv fata de mine. I-a dat un telefon Danielei Tarnita si a ntrebat-o, nervos cine m-a fost chemat de Daniela Tarnita, cu care am avut urmatorul dialog: Emilian, tu nu esti membru de partid?; Am raspuns:Nu; Pai si de ce n-ai spus?; Pentru c a nu m-ati ntrebat; E o conditie obligatorie, ca sa i redactor-sef al revistei, sa i membru de partid! O sa-ti cer, de urgenta, un loc de la Bucuresti. . . Tracasarile la care eram supus, nsa, mi taiasera entuziasmul de a mai face presa la revista Universit atii. I-am spus Danielei Tarnita si Elisabetei Traistaru ca vreau sa-mi depun demisia din functia de redactor-sef; mi-au spus ca nu pot face asta, pentru ca acest gest mi va atrage sanctiuni; i-am spus ca nu mai semnez, n revista, ca redactor sef si nici vreun articol; acelasi raspuns; le-am spus a treia varianta: ca semnez, ca redactor sef, dar ca, langa mine, semnez, cu litere duble ca m arime, Cenzor: AL AU ; Binenteles ca NICOLAE BAB nu mi-a fost acceptat a nici o varianta. Era noiembrie 1989. . . La dou a-trei zile dupa aceste animozitati, cand nu eram acasa, mi s-a f acut o perchezitie, de la Securitate, la domiciliu: protagonistii au fost doi civili, nsotiti de un militian (plutonier Joita) de la sectorul din Craiovita Noua. Mama mea, care era singura acasa, a fost luata si tinuta de vorba n sufragerie, timp de doua ore, c and s-a ntocmit si un proces-verbal de constatare, de catre plutonierul Joita, timp n care, cei doi civili, au cotrobait si controlat, la cu l a, tot ce se aa n camera mea. . . Nu au gasit nimic compromitator, sau acuzator, si au plecat. A doua zi, i-am spus Danielei Tarnita despre perchezitia facuta la domiciliul meu, iar ea mi-a spus ca este opera tovarasului Nicolae Babalau, care tuna si fulgera, n continuare, n legatura cu mine, cu obr aznicia pus pe mine redactor-sef, pentru c a sunt mea de a ma opune inculturii sale de a ncerca obraznic si neascult ator si nici nu sunt sa-l cenzureze pe Nichita Stanescu, dupa 6 ani membru de partid ?!. . . A doua zi, am de la plecarea poetului n eternitate. . . www.cetateaculturala.wordpress.com 29 De cativa ani, tovar asul Nicolae B abalau, cenzorul lui Nichita Stanescu, este membru titular al Uniunii Scriitorilor din Romania si beneciaza de toate drepturile care decurg de aici. O bine?... Ionut TENE , , Un rol major n istoria orasului Leipzig l-a jucat celebra sa universitate. Originile acestei universit ati provin nca din 1409. In 1409, prin Decretul de la Kuttenberg, Regele Imperiului Roman de Natiune Germana, Venceslav a dat primatul cehilor asupra germanilor n Praga. Nemultumiti, germanii au parasit atunci Praga si au plecat la Leipzig, unde au obtinut de la landgravii Friedrich I de Saxonia si fratele sau Wilhelm al II-lea de Misnia dreptul de a fonda o noua universitate. Universitatea din Leipzig numara la nceput patru facultati. Azi, universitatea germana se lauda cu circa 29.000 de studenti si este una dintre cele mai importante institutii de nvatamant superior de stat din Germania. Odata cu ocupatia tarii de catre fortele Aliate n 1945, Universitatea din Leipzig a fost atent monitorizata de trupele sovietice si oamenii din viitorul PSUG. Leipzig-ul a fost eliberat de trupele americane pe 18 aprilie 1945 si abia n 8 mai trupele germane au capitulat. Profesorii de la universitate s-au mobilizat foarte repede si pe 16 mai 1945 l-au ales rector pe profesorul de arheologie Bernhard Schweitzer. S-a nscris aceast a numire n primul act ocial. El a fost ales cu acceptul decanului Facultatii de Filosoe, dr. Georg Gadamer. O parte dintre profesori aand ca Leipzig-ul v-a cadea n zona de ocupatie sovietica, conform , , , , , , , , , , , , , , , , COMUNIZAREA UNIVER TII SITA DIN LEIPZIG.REPERE ALE REZISTENTEI S I SUPRAVIETUIRII. (Karl Marx Universitat Leipzig) , ntelegerilor de la Yalta, au fugit n vest n teritoriile controlate de anglo-americani. In data de 2 iulie 1945 trupele sovietice au p atruns n oras. Rusii l-au considerat prea ezitant pe Bernhard Schweitzer si pe 19 ianuarie 1946 a fost ales noul rector, n persoana prof. dr. Hans Georg Gadamer. Noul rector a fost ales pentru ca a acceptat profesori cu orientari marxiste n conducerea Universitatii din Leipzig, dar si pentru ca era cunoscut ca un celebru om de stiinta german, care a fost un anti-nazist notoriu. Acesta, pe vremea dictaturii lui Adolf Hitler, a fost dat afar a din Universitatea din Marburg si a fost somer pe timpul r azboiului. Desi discipol al lui Martin Heidegger, nu a fost de acord cu pozitia acestuia favorabila nazismului. Spre sfarsitul razboiului a fost transferat la Universitatea din Leipzig. In 1946, deoarece fortele de ocupatie americane l-au declarat curat, a fost numit rector la aceasta universitate. Faptul c a Estul Germaniei se ndrepta spre comunism l-a determinat sa se retraga mai tarziu n Germania de Vest. Mai ntai a acceptat o catedra la Universitatea din Frankfurt pe Main si apoi a devenit succesor al lui Karl Jaspers la Heidelberg n 1949. Universitatea si-a redeschis portile la 5 februarie 1945, iar din conducerea ei mai f aceau parte numai 101 de profesori fata de 340 n timpul razboiului. Universitatea s-a redeschis la 5 februarie 1945, iar din conducerea ei mai f aceau parte numai 101 de profesori fata de 340 n timpul razboiului. Incepea o noua epoca pentru universitatea locala. A nceput un program de denazicare si de r aspandirea a ideilor marxiste. Au fost angajati profesori cu idei marxiste si s-au deschis portile unui institut pre-universitar catre muncitori, refugiati si fosti detinuti politici din perioada nazista, pentru a inclusi apoi n cadrul universit atii. In 1947 acest institut pre-universitar a fost inclus n organigrama Universitatii din Leipzig. Institutul pre-universitar a pregurat de fapt nintarea n 1949 a Facultatii Taranilor si Muncitorilor (Arbeiter und Bauern Fakult aten , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , , , 30 ABF), care a devenit egala cu celelalte facultati si institute superioare ale universitatii. Deja la 1 octombrie 1949 nvatau aici 440 de studenti provenind din clasa muncitoare si din randurile taranilor. Era o modalitate n care PSUG si atragea asiduu aderentii si i instruia ca viitoare cadre de nadejde ale partidului comunist. Primul director al acestei facultatiinstitut ABF a fost pedagogul Rosemarie Sacke Gaudig. S-a organizat si un Master la aceasta facultate. Primii trei ani nvatau diverse materii: literatura, istoria, geograa, engleza, rusa, latina, chimia ca apoi sa e repartizati la alte facultati de stiinte sociale sau bio-medicale. Multi muncitori si tarani sau victime ale nazismului au beneciat de aceasta facultate si de acces n nvatamantul superior. Cu trecerea anilor aceast a facultate-institut a devenit redundant a. In 1962 s-a nchis. La aceasta au studiat circa 5000 de studenti. Universitatea din Leipzig devenise, prin noua sa denumire a ntemeietorului marxismului, o institutie a muncitorilor si taranilor n general si nu mai era nevoie de ceva specializat doar pe clasa muncitoare. Dup a nl aturarea rectorului Gademer, comunistii ncurajati de declararea Republicii Democrate Germane, pe 7 octombrie 1949, cu sprijinul direct al URSS si personal al lui Stalin, preiau controlul total, politic si ideologic, n cadrul Universitatii din Leipzig. Pentru a face ordine la Leipzig a fost trimis un vechi aparatcik comunist, fost luptator n brigazile rosii din Spania din timpul razboiului civil, Anton Ackermann (19051973). Acesta a facut parte din Comitetul Germania Libera, alaturi de viitori lideri ai RDG. Armata Sovietica l-a numit pe Anton Ackermann din partea PSUG la administrarea zonei de ocupatie sovietica Saxonia. Nu toti profesorii germani care erau membrii ai Partidului Social Democrat au sutinut noua orientare comunista la Universitatea din Leipzig. Reinhar Strecker era un profesor emerit al Stintelor Educatiei, care s-a opus comunistilor. A fost nevoit ulterior cu ajutorul , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , americanilor sa plece n vest, unde a fost numit profesor la Universitatea Populara din Giessen. Aici, nu a predat mai mult de cinci ani pentru ca sustinea neutralitatea Germaniei Unite fata de interesele americanilor si sovieticilor. E a fost exclus si din partidul Social Democrat din Germania de Vest. Pentru germani ncepea o epoca noua, pe ce parte a baricadei trebuiau sa e: comunista pro-sovietica sau capitalista proamericana. Sustinerea unei cai de mijloc ducea la marginalizare si exludere e ca traiai n RDG sau n RFG. Un rol major n comunizarea universitatii l-a avut profesorul Maximilian Lambertz, un specialist n limba si cultura albaneza. Devine membru al partidului comunist n 1945 si un favorit al noii camarile comuniste de la putere. El e numit director al Scolii de limbi straine de la Leipzig, iar, n octombrie 1946, profesor de lingvistica comparativa si apoi n 1949 decan al Facultatii de Pedagogie a noii Universit ati Karl Marx. Pana la retragerea sa la pensie, n 1957, el a fost, de asemenea, director al Institutului de Studii indo-europene. Un alt profesor, care a simtit chemarea noilor vremuri comuniste a fost Friedrich Behrens. Acesta s-a al aturat PSUG (SED) n 1947 si a devenit profesor de economie politica. E promovat director al Institutului de Economie si ca decan fondator al Universitatii din Leipzig. In 1954 devine co-fondator al Institutului de Economie al Academiei de Stiinte Germane, ntre anii 1955 - 1957 si presedinte al Biroului Central de Statistica de Stat, vicepresedinte al Comisiei de Stat al Planic arii si membru al Consiliului de Ministri. Cu toata opunerea ultimilor profesori legati de democratie si partidele democratice din vest SPD si CDU se introduce n programa universitara cursuri de marxis -leninism precum si catedre de losoe marxista n cadrul Facultatilor. Cand razboiul s-a ncheiat, cu bombardarea a 60% din toate cladirile si cu 70 % dintre toate cartile distruse, Universitatea din Leipzig putea pregatita ideologic de PSUG si URSS sa , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , , 31 devina o universitate marxista, de propaganda ideologica pentru ndoctrinarea maselor populare. La data de 5 Februarie 1946 s-a redeschis universitatea sub privirile atente ale sovieticilor, dar si cu ncuvintarea americana. Universitatea din Leipzig a fost afectat a de uniformizarea institutiilor sociale din RDG, fapt pentru care numeroase specialit ati nu-si mai aveau corespondenta n noua realitate politica. Totusi, opozitie la comunism a existat nc a de la nceput. In 1948, cand membrii alesi n mod liber n Consiliile Studentesti au fost demisi, iar aceste organizatii au fost desintate si nlocuite cu membrii comunisti ai FDJ, studentii s-au revoltat. Presedintele consiliului elevilor, Natonek Wolfgang, precum si alti membri protestatari au fost arestati si nchisi n noiembrie 1948 de catre oteri NKVD. Universitatea s-a transformat ntru-un nucleu al rezistentei anticomuniste. Astfel, a nceput actinea grupului Belter, care a mpartit pliante n oras pentru alegeri libere. Seful grupului, studentul Herbert Belter a platit angajamentul sau fata de democratie cu viata si a fost executat n 1951 la Moscova, la numai 21 de ani. Comunistii estgermani sprijiniti de tovarasii rusi ncep asaltul ideologic al cetatii universitare. Un rol major la jucat profesorul Gerhard Harig. In 1948 a fost numit profesor de istoria stiintei si tehnologiei la Universitatea din Leipzig . Din 1948 pan a n 1951 a fost director general al Mehring Franz, numele unui institut pentru formarea cadrelor didactice ale marxism-leninismului. El a fost primul profesor din RDG care i s-a creat la Leipzig un Departament de materialism dialectic si istoric. Acesta a fost un protejat al regimului comunist. In iunie 1949, el a servit ca decan al studentilor de la Universitatea din Leipzig, iar n 1950 a fost numit sef al Departamentului de Invatamant Superior si Institutii stiintice, la Ministerul Educatiei Publice. Din martie 1951-1957, Harig a fost numit n Consiliul de Ministri si prim-secretar al nou creatului Secretariat de Stat pentru Invatamantul Superior. , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Sub conducerea sa, desigur marxist-leninist a, sa introdus aceasta disciplin a obligatorie pentru toti elevii si studentii din RDG. In martie 1957, s-a ntors acasa la Leipzig si a devenit profesor de istorie a stiintei si la scurt timp dupa aceea director al Institutului de Istorie a Medicinii si Stiintei. Profesorii care treceau de partea PSUG erau regeste recompensati de catre sistem. Universitatea din Leipzig avea un statut special n cadrul RDG. Era universitatea folosita cel mai mult de regim pentru ndoctinarea studentilor si ca o pepinier a, atent selectata, de viitoare cadre de partid. Pentru o educatie corespunzatoare a studentilor de la toate disciplinele, si mai tarziu pentru personalul academic al Universitatii, a existat din 1951 un "Institut de Cercetare a Societat, ii", redenumit din 1960 Institutul de marxism - leninism si n 1969 s-a extins ca "sect, iunea de marxism leninism." Fondata n 1954 ca Facultate de Jurnalism, de fapt o Facultate de Marxism- Leninism, numit a de est-germani "M anastirea Ros, ie", a fost singura universitate cu programe de Jurnalism, n RDG . Aceste cursuri de stiinte sociale si institute au fost nchise dupa revolutie pasnica din RDG, mai bine zis n 1990. Aceasta Facultate de Jurnalism care functiona la Leipzig avea corespondenta cu Academia de Stiinte Sociale Stefan Gheorghiudin Bucuresti. Ca un corolar al comunizarii universitatii a fost decizia schimb arii denumirii, cu numele losofului german comunist Karl Marx. In 1953, universitatea a fost redenumita de c atre noii conducatori ca Universitatea Karl Marx, pe 5 mai 1953, cu ocazia unor ample manifest ari n Leipzig dedicate zilei de nastere al losofului fondator al comunismului. Schimbarea denumirii s-a facut n prezenta lui Paul Wandel, ministrul Educatiei si Tineretului din RDG, si a rectorului Georg Mayer. Rectorul care a aprobat schimbarea numelui universitatii estgermane era ca si importanta si inuenta n cadrul regimului cum rectorul Constantin Daicoviciu al Universitatii Babes, -Bolyai din Cluj, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , , , , 32 Napoca. Si Daicoviciu, sub supravegherea trimisilor PCR de la Bucuresti, n special al tanarului membru al biroului politic Nicolae Ceausescu, a acceptat n 1959 unicarea si redenumirea universitatii clujene. Georg Mayer, la data de 1 Octombrie 1947, a fost numit profesor la Departamentul de Economie Mondial a de la Universitatea din Leipzig. Aici a devenit din 1948 membru al PSUG. In 1948 a primit functia de director al Institutului de Economie Internationala de la Universitatea din Leipzig si apoi de Rector al Universitatii, n 1950. Din acest birou de rector a condus cu o mana de er universitatea pana la pensionarea sa pe 1 Septembrie 1964. El a armat ntr-un discurs omagial la festivitatiile ociale ca De azi avem cea mai veche s, i importanta universitate germana, care poarta numele lui Karl Marx. Sunt optimist s, i sper ca portretul de bronz al lui Karl Marx sa zambeasca catre lume de pe noul fronton al viitoarei cladirii a Universitat, ii din Leipzig s, i, dincolo de orice discut, ii iscate, peste viitoarea piat, a de alaturi, care i va purta numele. Sigur ca opozitia la comunizare a mbracat si forme umoristice, daca altfel nu se putea datorita dictaturii. Profesorul de matematic a Walter Schnee a devenit faimos pentru glumele sale facute cu studentii privind caracterul uniformizator al comunismului. Circula pe seama lui un banc sugestiv. Inaintea unui examen si-a dus studentii, baieti si fete, la un bar. Aici le-a ar atat cat costa urmatoarele: o bere 50 de Pfennig, ceva bautura dulce pentru femei costa 3 marci sticla, o sticla de coniac costa 5 marci, iar alte 100 de sticle costa 100 de marci. Profesorul a vericat lista cu b auturi si pretul si s-a ntrebat retoric n fata studentilor: - Descoperiti aici cele doua alternative? Era o ironie subtila la lipsa de democratie si de alternativa politic a ntr-un regim nivelator, n cele mai mici aspecte ale vietii. Opozitia fata de comunizarea universitatii a continuat n special n randurile studentilor si profesorilor lutherani. , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , George Siegfried Schmutzler nascut n 1933 a studiat pedagogia si losoa. In 1946 a nceput studiile n teologie protestanta la Leipzig, unde le-a absolvit n 1951 n plin regim totalitar. Din 1954 pan a n 1957 a fost pastor al parohiei luterane Sf. Petru din Leipzig si pastor pentru Comunitatea Studentilor Protestanti din Leipzig, unde a criticat aspru ideologia marxista si practica publica comunista n RDG. El le-a facut cunoscute protestele pe canale bisericesti n RFG. Pentru agitatia sa anticomunista a platit scump. In aprilie 1957, George Siegfried Schmutzler este arestat de STASI n apartamentul sau din str. Alfred Kastner - Straße 11 si pe 28 Noiembrie 1957 condamnat pentru "agitat, ie s, i boicot" la cinci ani de nchisoare. El a fost tinut nchis pana la eliberare pe 18 februarie 1961, la Torgau. Situatia se nasprise din punct de vedere ideologic si politienesc la universitate. Studentul Manfred Bierwisch a fost arestat de STASI n 1952, doar ca avea la el reviste din Berlinul de Vest si nu participa la alegerile organizatiilor de tineret controlate de PSUG. A fost acuzat de ½boicot si condamnat la 18 luni de nchisoare, din care a efectuat numai 10 luni. Intre timp a fost si exmatriculat de la Facultatea de Germanistica. Este renmatriculat abia n 1956. Pe 17 iunie 1953 studentii Universitatii proasp at redenumite ½Karl Marx au iesit n strada solidarizandu-se cu muncitorii berlinezi mpotriva ocupatiei sovietice si pentru drepturi civile. Ei s-au strans n Marktplatz si au fost nconjurati de tancurile armatei ca la Berlin. Dupa informatiile de atunci ar decedat trei oameni la demonstratiile din Leipzig ind mpuscati, dar cercetarile ulterioare nu s-au descoperit dovada acestor morti. Impotriva studentilor care au participat la aceasta manifestare au fost luate masuri aspre de catre secretarul PSUG din cadrul Universit atii Leipzig, Reinhard Fischer. Demonstrantii anticomunisti ind numiti fascisti, o practica des uzitata de propagandistii PSUG. Numerosi studenti au , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , , 33 fost exmatriculati s-au persecutati. Secretarul general, Walter Ulbricht a criticat pe un ton aspru studentii si mai ales profesorii care au avut o atitudine scandaloasa opus a spiritului marxist de vigilenta revolutionara. In opinia profesorului Klaus Bochmann, liderul comunist Walter Ulbricht s-a folosit de aceasta revolta populara, pe care a provocat-o indirect marind normele de lucru, care a umplut paharul saraciei de dupa razboi, pentru a justica interventia tancurilor sovietice si recunoasterea pe plan international a RDG, ca stat separat de RFG. Astfel, Ulbricht a sprijinit factiunea moscovita care sustinea necesitatea existentei unui stat est-german comunist si nu cealalta factiune a lui Beria, seful KGB, pentru o Germanie unita si neutra, ca si cordon sanitar mpotriva expansiunii NATO. Pe de alta parte si cancelarul vest-german Konrad Adenauer, care n tineretea sa din anii 20 a fost un adept al separatismului renan sustinea un RFG ca membru NATO si nu o Germanie unita si neutra. In anii 50 si 60 liderii PSUG au dus o campanie furibund a de recunoastere a statutului RDG n lume. Cantareti ca Louis Amstron au fost invitati sa cante la Leipzig. Noile fabrici din oras au fost vizitate de Hrusciov secretarul PCUS la nceputul anilor 60. Se organizau parada modei internationale si se ridica statuia luptatorului african pentru socialism Patrice Lumumba. Numerosi studenti arabi si n special palestinieni studiau la Universitatea Karl Marx. Erau invitati si scriitori ves-germani de succes cu orientari de stanga sa-si lanseze c artile n librariile din Leipzig. Un rol major al comunizarii nvatamantului, n general, si al universitatii din Leipzig n special, ca model de educatie marxista pentru studenti l-a avut Kurt Hager. In 1954 el a devenit membru al partidului comunist si din 1955 secretar al Comitetului Central al PSUG. In acest rol a fost responsabil pentru stiinta, educatie si cultura marxista. In 1963 a devenit membru al Biroului Politic al Comitetului , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Central PSUG si sef al Comisiei ideologice a Biroului Politic. Din 1967 devine presedinte al Comitetului pentru Educatie Publica. La jubileul din 1959 privind mplinirea a 10 ani de la nintarea RDG si a 550 de ani de la nintarea Universit atii din Leipzig au loc n oras ample manifest ari ociale. La ele participa liderul PSUG, Walter Ulbricht mpreuna cu sotia, precum si conducerea Universitatii Kal Marx, n frunte cu rectorul Georg Mayer si sotia sa. Se arma n discursurile omagiale ca Universitatea din Leipzig trebuie s a devina o universitate popular a socialista. Liderii est-germani nu mai doreau ca Universitatea Leipzig sa mai functioneze ntr-o cladire istorica Agusteum si langa Biserica ½Sf. Pavel , partial distruse de bombardamentele din razboi. Un lider de frunte al RDG s-a implicat n demolarea vechiului centru istoric al universitatii din Leipzig. La vremuri noi trebuia constructii grandioase, fara legatura cu obscurantismul reprezentat de o biserica crestina aata chiar n inima universitatii cu numele fondatorului comunismului ateu, Karl Marx. Un membru al Comitetului Central al PSUG, Pavel Froehlich s-a implicat personal sa obtina decizia conducerii PSUG, ca sa se darame Biserica Sfantul Pavel si s a se construiasca pe locul ei o nou a cladire moderna. El arma public ca ½ce leg atura are Piat, a Karl Marx (Karl Marx Platz) cu biserica Sfantul Pavel, ce are socialismul cu religia. El obtine acordul Senatului Universit atii din Leipzig si al Consiliului Local pentru demolarea bisericii, pe 30 Mai 1968, n fata a mii de curiosi neputinciosi. Intre 1968 si 1972, turnul a fost construit pentru universitate sub forma unei carti deschise, care a devenit cl adirea dominanta a institutiei si orasului. Reorganizarea si dezvoltarea campusului a fost urmata din 1973 pana n 1978. Vechea cantina studenteasca din anii 50 Kalinin deja era istorie. O noua er a a educatiei universitare marxiste se n astea si parea c a nu va apune niciodata. Cladirea principala a Uni, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , , , , , 34 versitatii era gandita ca o cladire ntr-un stil socialist modern, iar deasupra intrarii trona o egie de bronz cu capul lui Karl Marx. Walter Ulbricht, secretarul general al PSUG, s-a implicat personal n alegerea si promovarea proiectului dand castig de cauza unui alt arhitect decat cel care a castigat concursul de idei. Numele lui era Gerhard Henselmann. Arhitectul era cunoscut n RDG ca un grandoman si destul de formalist. Proiectele sale nu au putut terminate din lipsa de fonduri pentru ca erau prea mari si prea pretentioase pentru economia destul de subrezita a RDG. Gerhard Henselmann a fost directorului atelierului experimental de pe lang a Intitutul de Arhitectura Publica si Urbana. Walter Ulbricht vedea n acest arhitect viitorul grandios pentru micul stat socialist RDG aat sub umbrela sovietica. A construit un zgarie-nori n stil american de cca 140 metri naltime pentru o universitate socialist a, care purta denumirea fondatorului comunismului Karl Marx. Situatia pare specica comunismului din RDG. In anii 70 s-a excavat n pivnitele fostelor cladiri universitare distruse si a fostelor structuri de ap arare medievale Moritzbastei - si a fost nintat aici cel mai mare club studentesc subteran. Ca sa nteleg mai bine spiritul locuitorilor orasului Leipzig am vizitat cu viu interes Muzeul Municipal de Istorie al orasului Leipzig (Stadtgeschichtliches Muzeum) aat n inima cetatii Ring, chiar n cladirii vechii primarii medievale. Orasul Leipzig are o istorie ndelungat a. Acesta primeste privilegii comerciale de la ducele local nca din 1165, iar n 1190 devine targul cel mai important din Saxonia. De la 1409 functioneaza aici o celebra Universitate, iar Leipzigul a devenit pe vremea Reformei lui Martin Luther un important centru evanghelic. Aici, a venit Luther pentru dezbateri teologice cu adversarii si tot aici s-au tip arit cartile religioase ale Reformei. Leipzigul a fost un centru politic si religios remarcabil. La universitatea din Leipzig a studiat Goethe, unde , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ca student a tr ait experienta mestofelica frecventand ber aria Auerbachs Keller si l-a imaginat pe Faust, iar poetul Schiller a scris n oras ntr-o modesta cas a burgheza actul doi la opera Don Carlos. La Leipzig a trait 30 de ani si fost profesor si compozitor Sebastian Bach, la Biserica Sfantului Thomas. Au mai trait si compus aici, Richar Wagner, Felix Mandelsshon, R. Shumann, o ntreaga pleiada de artisti celebri. Nu trebuie uitat faptul ca la nceputul secolului XX, la Augusteum si-au sustinut teza de doctorat lingvistul Sextil Puscariu, legat de Clujul Universitar si poetul Panait Cerna. Locuitorii din Leipzig sunt mandri ca langa oras a avut loc B atalia Natiunilor din 1813, unde Napoleon a suferit o grea nfr angere n fata prusacilor aliati cu rusii. Aici au murit 22.000 soldati rusi pentru care la centenarul bataliei, n 1913, tarul Nicolae I a ridicat la marginea unui parc din Leipzig o frumoasa si imresionanta biserica ortodoxa n stil rusesc, care azi e frecventata de emigrantii si studentii rusi. Toate aceste fapte trecute i fac mandri pe locuitorii Leipzigului. Muzeul Municipal de Istorie expune toate aceste semne ale trecutului orasului: de la tablouri medievale si renascentiste, la armurerie si la echipamentele soldatilor francezi cazuti pe campul de lupta din 19 octombrie 1813. Dar va puteti ntreba un lucru: ce are aceasta cu comunismul? In secolul XIX orasul Leipzig a devenit un puternic centru industrial. Aici a luat inta o importanta miscare sindicala si socialista. La mijlocul secolului XIX este invitat de catre miscarea muncitoreasca din oras ideologul si agitatorul Ferdinand Lassale, un prieten al lui Karl Marx si Fr. Engels si un membru al partidului comunist si Internationalei Comuniste. Mai tarziu Lassale este respins de Marx considerandu-l un socialist platit n secret de cancelarul prusac Bismarck. In estul Germaniei a exitat o miscare socialista puternica, ncurajat a de faptul ca fondatorul ideologiei comuniste era neamt. In Stadtgeschichtliches Muzeum calatoria de agitatie comunista a , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , , , , , , , 35 lui Ferdinand Lassale la Leipzig este expus a la loc de cinste prin fotograi si nscrisuri, fapt ce arata ca si azi istoria miscarii socialiste din era industrializarii este bine asumata de istoricii si administratorii locali. Este mai interesat n muzeu faptul c a nu se spune mai nimic de Leipzigul din timpul primului razboi mondial, dar este evidentiata cu destule amanunte revolutia comunista din noiembrie 1918, cand muncitorii comunisti germani narmati au preluat puterea n oras, dupa modelul republicii bolsevice de la Weimar, sperand sa creeze un stat bolsevic n inima Germaniei, o imitatie a revolutiei rusesti din octombrie 1918. Tot atunci revolutionarii comunisti de la Berlin condusi de Karl Liebcknecht si Rosa Luxemburg au cerut proclamarea republicii bolsevice. Reichstag-ul a fost ocupat si s-a creat un parlament popular revolutionar. In decembrie 1918 se creeaza Partidul Comunist German din partidul social-democrat si alte grupuri politice socialiste. Totusi, comitetul revolutionar comunist este nfrant n ianuarie 1919 de catre guvern cu ajutorul Freikorps. Liderii Karl Liebcknecht si Rosa Luxemburg sunt preluati de fortele paramilitare, condusi de capitanul Waldemar Pabst si mpuscati n cap. Rosa Luxemburg e aruncata ntr-un canal (Landhwehr Canal), iar Karl Liebcknicht e trimis la morga far a nume. La Leipzig a functionat un comitet orasenesc revolutionar pana la nceputul anului 1920, cand a fost desintat de guvernul de la Weimer. Numerosi lideri comunisti si socialisti au fost arestati de fortele paramilitare de dreapta. In martie 1920 guvernul prusac a pus la cale nfrangerea ramasitelor revolutionare din tara. Numerosi comunisti ind mpuscati sumar pe 4 martie 1920, fara judecata. Deci n Germania si implicit la Leipzig a existat o traditie istorica a partidului comunist si a revolutiei bolsevice dupa modelul rusesesc. Exista n trecutul german, lideri comunisti charismatici si un partid comunist puternic, care a legitimat ntr-un fel venirea liderilor comunisti din , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Comitetul Germania Liber a de la Moscova, odat a cu tancurile armatei sovietice n 1945. Chiar n cadrul muzeului este scoas a n primplan lupta comunistilor mpotriva venirii la putere a national-socialistilor lui Adolf Hitler, n iarna lui 1933. Sunt expuse ziare socialiste clandestine si imagini sau artefacte personale ale comunistilor condusi de Dimitrov, n procesul privind arderea Reichstag-ului orchestrat de G oring. Din panoplie nu lipseste nici comunistul olandez van der Lubbe, care a pus focul n cl adirea parlamentului de la Berlin. Paradoxal, orasul Leipzig a fost eliberat pe 18 aprilie 1945 de catre trupele americane, ca apoi sa e cedat sub inuenta ruseasca. Sunt fascinante pozele cu soldati americani suraz atori asaltati de copii germani blonzi. Armata sovietica a intrat n oras abia pe 2 iulie 1945. In muzeu sunt monitoare n care se nfatiseaza intrarea trupelor sovietice n oras, cu carute ncarcate, cu soldati beti pe cai, cantand la acordeon si infanteristi dezordonati. In jurul lor sunt numai copii, batrani si femei -, barbatii erau deja prizonieri la Aliati -, care privesc cu mirare si stingheriti: cum o asa armata slab instruita si dotat a a putut sa nvinga invicibilul Werhmacht n razboi? Sectiunea dedicata RDG - ului e ampla, cu aceleasi imagini ale comunismului nivelator. Sunt expuse realizarile comunismului n Leipzig: un celebru cartier de blocuri, care semana, ca arhitectura si dimensiune la perfectie, cu Pantelimonul bucurestean si Trabanturile parcate n locuri de parcare nconjurate de gard, poate sa nu e furate dupa 12 ani de asteptare a unei singure comenzi. Nu lipsesc nici amenajarile interioare de bucat arii si sufragerii comuniste cu obiecte de uz casnic marca DDR, care miau adus aminte de copilaria mea din cartierul Manastur din Cluj-Napoca. Se deruleaza permanent pe monitoare un lm cu ziua de 30 mai 1968, cand s-a daramat prin explozie controlata de c atre comunisti vechea cladire a universitatii Augustaneum si biserica Sfantul Pa, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , , 36 vel. Itinerariul n muzeu se nalizeaza cu bannerele expuse, cu nscrisuri de drepturi civile, si cu manechine de soldati STASI de pe timpul revolutiei pasnice (Friedlichen Revolution) din toamna lui 1989. Am iesit din muzeu cu idea ca RDG nu a fost numai un stat comunist de import impus de sovietici, ci o organizare social a, e adev arat trec atoare si care nu ar existat f ara Stalin, care are rad acini adanci n trecut, n miscarea socialist a, comunista si ideologia marxist a de la mijlocul secolului XIX si prima parte a secolului XX. Noi, romanii nu am avut un Ferdinand Lassale, un Karl Marx, un Rosa Luxemburg, un Karl Liebcknecht, o republica bolevic a ca la M unchen sau Berlin n 1918, un proces cu Dimitrov n 1933, un trecut de lupta muncitoreasca marxista, ca sa m nostalgici dupa communism. Nu avem de ce si pentru ce sa m melancolici dup a comunism. Numai astfel n acest context al miscarii comuniste internationale se explica faptul ca Nicoale Ceausescu a dorit si a reusit s a nationalizeze comunismul, pentru a-si putea legitima, pe linia unei traditii voievodale, regimul si dictatura personala ajunsa la o schizofrenie sociala n ultimii ani. S-a creat o legenda imediat dupa 1990 c a est-germanii ar nostalgici dup a perioada comunist a si mai ales dupa statul RDG, care le asigura o identitate specic a si o stabilitate economico-sociala. Legenda este cat se poate de falsa. Sigur ca crah-urile nanciare si nchiderea intreprinderilor socialiste la nceputul anilor 90 au creat mari probleme sociale, dar n niciun caz ca regretul dupa RDG sa devina un fenomen major si ngrijorator. Am discutat cu nemti din Leipzig pe tema aceasta. Wolfgang Haller, un muncitor care locuieste la cativa kilometrii de Leipzig n Bitterfeld si care face naveta zilnic la lucru n Berlin cu trenule de mare vitez a mi spunea c a viata n RDG era mai buna pentru ca aveai sigurant, a locului de munca. Nu trebuia sa faci naveta de la Leipzig la Berlin sa g ases, ti de lucru. Pe , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , mine nu m-a interesat politica, nici atunci s, i nici astazi, dar vremea aceea viat, a era mai sigura s, i nu era teama de s, omaj. De exemplu, un alt neamt spune altceva, Bernd Rudolf, un administrator de apartamente scoase la nchiriere, are acum circa 50 de ani, iar la sfarsitul anilor 80 era un tanar student si apoi absolvent de facultate. Eu nu regret nimic. , i procurai greu Viat, a nu era buna n RDG. It produsele alimentare necesare dupa ce stateai la coada. Nu aveai libertatea de a vorbi. Vorbeam liber numai cu prietenii n care aveam ncredere. S, i nu aveam dreptul de a calatori liber n strainatate. Nu era bine n comunism . Consider ca partea marturiei cu dreptul de a c alatori liber a fost cea mai stringenta si specica est-germanilor. Locuitorii est-germani se simteau ca si nemti de mana a doua fata de confratii lor din RFG. Ei vedeau cum acestia c alatoreau liberi n ntreaga lume, iar ei aveau dreptul de calatorie numai n tarile socialiste. Si atunci, cu greu puteau sa obtina un pasaport daca erau luati n vizorul STASI ca persoane recalcitrante fata de regim. Vestgermanii veneau n RFG conducand masini mai performante, cu portbagajele pline de alimente de calitate, mestecau guma americana si ofereau cadouri esticilor, ciocolata elvetiana si banane, produse care nu erau pe piata din RDG. Nu ntamplator este surprins de camerele de lmare n noiembrie 1989, cand a cazut zidul Berlinului, un vest-berlinez care ofera la granita est-berlinezilor, care treceau extaziati frontiera cu Trabantul, gum a de mestecat gratis. Mai mult, est-germanii sunt lmati cum cumparau din magazinele din Berlinul de vest sacose ntregi de banane si portocale. Un motiv important al revoltei est-germane fata de comunism si fata de existenta RDG a fost tocmai faptul ca acestia nu mai doreau sa e considerati cet ateni de rangul doi fata de fratii lor din vest. RDG pierduse n anii 80 cursa dezvoltarii economice cu RFG. Nivelul de trai al cetatenilor din Germania de vest era foarte , , , , , , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , , , , , 37 ridicat fata de cel din RDG. Dreptul la libera circulatie n tarile capitaliste a fost o cerere majora n vara si toamna lui 1989. S a nu neglijam faptul c a zeci de mii de est-germani au luat cu asalt ambasadele RDG din Praga si Budapesta, precum si frontiera cu Austria pentru a ajunge n Occident. PSUG a asistat neputincios la acest exod nereusind s a convinga conducerile politice din Cehoslovacia si Ungaria, tari din plin cuprinse de vantul sachimbarii si reformelor, sa-i opreasca pe cetatenii est-germani sa fuga n curtea ambasadelor RFG sau peste frontiera cu Austria. Sigur n toamna lui 1989 conducerea Universitatii a trecut de la organizarea simpozioanelor stiintice despre rolul marxismului n educatia studentilor si l-a un act de curaj. S-a montat pe cladirea Bibliotecii Universitare ½Albertina o placa cu numele tuturor victimelor regimurilor totalitare, n special nazist, dar a aparut si numele eroului anticomunist, studentul la economie, Herbert Belter, arestat si mpuscat la Moscova n 1950. Inca de la nintarea RDG n 1949 si apoi dup a nationalizarea micilor intreprinderi private si colectivizarea agriculturii n 1952, nu toti profesorii Universitatii Leipzig au fost aderenti si propagatori fanatici ai marxismului. Spiritul critic s-a mentinut n istoriograa germana din Saxonia. Ferdinand Blaschke a crescut la Leipzig si a studiat din 1946 pe bancile universit atii, germana si latina. In decembrie 1950 a absolvit facultatea cu o teza de licenta despre istoria universitatii unde a studiat. A fost o perioad a ucenic la Institutul de Stiinta si Arhive la Potsdam. El a fost un admirator al crestin-democratilor din CDU. In timpul anilor 1951-1968 a avut o activitate asidua stiintica permanenta n Arhivele de Stat din Dresda si a fost publicat n 1957, cu o istorie n patru volume "Repertoriu istoric al Saxoniei." In 1962, Blaschke vine cu o teza la Leipzig despre "Istoria Populat, iei din Saxonia n timpul Revolut, iei Industriale". Comunistii din universitate au evitat initial sa-l angajeze. Blaschke , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , era privit ca un "istoric burghez", care, spre deosebire de colegii sai marxisti care scriau o istorie regionala impregnanta de ideologia comunist a. Blaschke era un crestin si a fost considerat un spirit critic, care si- a oferit o libertate mai mare fapt ce nu i-a deschis oportunitati n carier a pe vremea RDG. Prin urmare, Blaschke a devenit n 1969, singurul lector, care nu era teolog, la Seminarul Teologic de la Leipzig, o universitate recunoscuta ocial sub auspiciile Episcopiei Lutherane din Saxonia. Abia n 1990 a fost admis ca profesor la Universitatea din Leipzig. Blaschke a nteles dicultatile unei noi ere istorice si s-a retras spre studiu ca o forma de supravietuire academica, precum istoricul clujean Stefan Pascu, la sfarsitul anilor 1948 1950. Vorbind despre studiile sale si instaurarea comunismului, el arma c a acesta a fost momentul marcat de fort, ele de ocupat, ie sovietice. SED (PSUG) era nint, at s, i a ncercat sa faca ce au vrut ei aceste condit, ii put, in favon continuare. In rabile m-am concentrat foarte mult pe studiu. acel moment nu m-am mai ocupat de poliIn tica. Am mers ocazional la s, edint, ele consiliului student, ilor de la universitate, pentru a asista la noile forme ale democrat, iei comuniste. Am ntalnit s, i pe Wolgang Natonek si cei din grupul lui. Am facut diferent, a dintre ocialii de partid de la PSUG (SED) s, i student, ii care sau nscris de nevoie n organizat, iile facute de comunis, ti, des, i ei aderau la valorile liberale s, i cres, tin-democrate n sinea lor . Si n RDG a existat un dublu limbaj. Cel ocial de propaganda si cel privat n care oamenii comunicau conform credintelor si ideilor lor, care nu aveau de a face cu ideologia marxista. Istoricul G unther Heydemann, specialist n istoria comunismului de la Institutul Hannah Arendt din Dresda, releva n cartea sa de istorie orala despre Universitatea din Leipzig ca ½tot, i profesorii recunosc s, i au descris inuent, a politica a PSUG, FDJ s, i a guvernului la Universitatea din Leipzig, ca aproape , , , , , , , , , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , 38 omniprezenta. Acest lucru a fost evident, dar cu toate acestea, urme de educat, ie marxista n anumite momente s, i n diferite institut, ii din domeniului medical, botanica s, i s, tiint, ele umaniste au lipsit sau au avut o intensitate diferita . Asemanator cu Universitatea clujeana n domeniile sa spunem strict stiintice, ca la facultatile de zica, medicina sau biologie, nu a existat o presiune hotaratoare a ideologiei marxiste, ci dimpotriv a. In sustinerea tezei profesorului german G unther Heydemann ca au existat facultati neviciate de ideologia marxist a n RDG este si exemplul facultatii de medicin a din Leipzig. Profesorul dr. Gottfried Geiler, desi a studiat nainte de 1949 la Londra, nu a avut nicio problem a majora sa se integreze la facultatea de medicina din Leipzig si s a-si construiasca o carier a impresionanta. Gottfried Geiler dupa absolvire, a studiat medicina la Universitatea din Leipzig. In timpul celui de-al doilea razboi mondial a servit n Wehrmacht si a lucrat ca medic n Londra. El a primit doctoratul n 1952 cu teza ½Inuenta traumei zice si emotionale pentru debutul si progresul sclerozei multiple si a devenit profesor n 1961. Apoi a lucrat ca medic principal la Institutul de Patologie, sub auspiciile renumitului profesor Gottfried Holle si din 1981 ca un profesor asociat la Leipzig. Profesorul Gottfried Geiler desi putea ramane n Berlinul de vest pana s-a ridicat zidul, el a ales s a traiasca n RDG, ca multi altii ca el din lumea stiintei. Inca imaginea idilica si libera a RFG nu prinsese contur asa clar n anii 1960, ca mai tarziu, n 1989. Oamenii mai sperau c a si pot construi un viitor n RDG. Deci, am r amas n RDG, dupa ridicarea zidului (pe 13 august 1961, n. red.). S, i am ncercat n urma s, ocului pe care cu tot, ii lam suferit, e sa ne adaptam n condit, iile date, e sa ne agit am cat mai mult posibil. Cred ca am facut asta cu succes. Profesorul Gottfried Geiler s-a implicat n prim avara lui 1968 n protestul universitar mpotriva daramarii vechii cladiri a universitatii Augusteum si mai , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ales a Bisericii Sfantul Pavel. El a venit cu argumente logice. Am fost atat de ngrozit c a am ntocmit la institut cu profesorul Holle un memoriu, care l-am trimis pe adresa Pres, edint, iei, n care am cerut Rectorului s, i Senatului sa voteze mpotriva demolarii bisericii (Sfantul Pavel n. red.). Rat, ionamentul nostru a fost c a n Uniunea Sovietica un astfel de lucru ar imposibil. La Moscova, chiar n Piat, a Ros, ie, Catedrala Sf. Vasile sta de necontestat, ca cea mai nalta cladire. Este o cladire importanta, care este ntr-adevar un loc sacru, dar are s, i o valoare istorica, ar putea un model s, i un argument pentru pastrarea bisericii (de lang a Augusteum, n. red.) Rezultatul a fost o ruptur a mare ntre profesor Holle, directorul Institutului nostru s, i Rectorat. Am semnat tot, i medicii de la Institutul de Patologie acest memoriu. Am c azut n dizgrat, ie, s, i am simt, it-o n subevaluarea Institutului, n alocarea resurselor, n aparate s, i echipamente mai put, ine. Ei ne-a facut sa s, tim am scris un act care a fost extrem de nedorit (de regimul comunist, n. red.). Pentru Gottfried Geiler nici venirea mai tanarului secretar general al PCUS la putere n Moscova, n 1985 nu a crezut ca va duce la caderea socialismului si reunicarea Germaniei. Cel mult se spera la un socialism cu fata uman a: Numele lui Gorbaciov era pe buzele tuturor, n Institut s, i nu numai n zona de medici, ci la tot personalul. Am avut sperant, e de umanizarea a relat, iilor noastre. La acea vreme s-a crezut n umanizare, nici macar cat de put, in la o reunicare. S-a sperat ca as, a ceva s-ar putea realiza precum cu Dubcek (n Cehoslovacia, 1968 n. red.), s, i anume un socialism cu fat, a uman a. Prof. Dr. Ulrich K ulhn (1932 2002) a trait drama spirituala a profesorului lutheran de la Facultatea de Teologie, care convietuia ncercand sa supravietuiasca moral, mpreuna cu cadrele de partid PSUG si oterii STASI din Universitatea Leipzig. ½Acest lucru a fost mult mai acut la sfars, itul anilor '50. Am avut obligat, ia de a intra n Federat, ia Sin, , , www.cetateaculturala.wordpress.com , , , 39 dicatelor din RDG (Freier Deutscher Gewerkschaftsbund RDG). Asta a fost un fel de compromis care de fapt l-am facut tot, i asistent, ii. Cine nu a dorit sa-l faca a plecat. Am avut ntalniri de sindicat. Momentan nu stateam desigur singuri, ntotdeauna exista cineva care ne supraveghea. Dar nu am discutat adevarul n aceste s, edint, e. Erau discut, ii aproape militarizate de regim. Facultatea de Teologie a fost gazduita n doua cladiri lang a facultatea de Istorie. Istoricii au fost vecinii nos, tri. Cladirile erau mpodobite cu lozinci marxiste. Dar cu noi ocialitat, ile au fost rezervate, pentru ca nu vrei doar sa te pui cu adevarat cu biserica. Era impresionat s a educam tinerii n comunitatea cres, tina s, i am imprimat-o calea aceasta n cadrul comunitat, ii student, es, ti, dar n conducerea dobisericii a fost una de mare atent, ie. In sarul meu de la STASI eram acuzat ca adept al losofului Toma de Aquino. Teologi catolici n mai multe randuri au venit n apararea mea. STASI considera asta un semn ca as, react, ionar. Am explorat nainte de toate raportul protestant-catolic. Am avut, de asemenea, ateliere de lucru pe aceast a tema. Ne-am ntalnit n locat, ii diferite, uneori la mine n apartament. Despre aceasta exista, de asemenea, un raport la STASI. Se spune acolo c a la ora 19.30 n ceas de seara evenimentul a fost urmarit. De la noua n dimineat, a era un observator n fat, a apartamentului meu. El a privit casa n care am trait s, i a trebuit sa raporteze. El se tot nvartea n fat, a cladirii, la mas, ina, n spate s, i nu a putut observa mai multe. Multi profesori teologi si nu numai au ales sa ramana n RDG, altii au plecat n Germania Federala. E complex a analiza, de ce unii au ramas iar altii au plecat. Prof. Dr. Ulrich K ulhn face o interpretare inedita a situatiei. Asta e greu de spus... Profesorul Emil Fuchs (1872 1971, un profesor teolog protestan renumit, n. red.) a predat, de asemenea, s, i apoi el a sust, inut teza de comuniune specica n RDG, ntre etica socialismului s, i cres, tinism. El a scris, de ase, , , , , menea, cart, i despre marxism, care au fost sunete noi n acele vremuri. Am fost o comunitate de apropiat, i s, i am convenit ca nu vom merge n Germania de Vest s, i ca ramanem n RDG. Aveam convingerile noastre. Procentul dizident, ilor din acest punct de vedere au fost elevi ai profesorului Fuchs Emil. Au gandit aici cu capetele lor proprii, apoi dintr-o data au fost n Occident. Au facut asta doar pentru motive de cariera. Un alt profesor Dr. Manfred Bierwisch a cunoscut presiunea regimului asupra carierei sale. A fost student la Germanistica ca sa e nchis 10 luni numai ca avea la el cateva numere de reviste din Berlinul de vest. El a fost rencadrat la facultate, ca apoi sa ajunga asistent la Institutul de Limba si Literatura Germana de pe langa Academia de Stiinte RDG, apoi ca cercet ator la Institutul de Lingvistica. Isi va sustine doctoratul la Leipzig n 1961. El considera ca controlul partidului asupra universitatii si Academiei RDG s-a facut gradual si s-a nasprit la sfarsitul anilor 60. Spre deosebire de Romania unde la mijlocul anilor 70 a cunoscut o perioada de liberalizare controlata a regimului comunist. Oricum, pentru ceea ce am vrut sa fac atunci, am avut la Academie un text de lege uimitor, care a fost oferit RDG-ului ca un caracter aparte fat, a de alte t, ari socialiste. Universitat, ile au fost reglementate foarte strict. Acest regulament a fost implementat n RDG progresiv n trei reforme universitare. Dramatic a fost mai la sfars, itul anilor '60, cand partidul a preluat puterea destul de mult asupra universitat, ilor. O paralela la aceasta a fost reforma Academiei din 1969. Dar modul n care rolurile Academiei s, i a universitat, ilor a fost controlat seam ana cu un acord tacit, indirect ca situat, ia la Academie a fost un pic mai put, in rigida. Bierwisch considera faptul ca universitat, ile din RDG nu au fost uni-dimensionale, au existat realitat, i remarcabile s, i cu multiple fat, ete, este la fel de importanta ca s, i ambit, ia fatala a socialismului real de a patrona oamenii care a fost identicata ntr-o mare masura, , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , , 40 normalitate . Dr. Balthasar Wohlgemuth este un medic reputat n Leipzig, care a participat la congrese stiintice de medicina n Germania de Vest, dar si de numeroase ori a fost respins pe motive administrative. Calvarul obtinerii vizei si aprobarii plec arii ntr-o tara capitalist a era similar cu cel din Romania comunist a. Si la ei, ca si la noi n tara, o comisie rectoriala aproba pan a la urma plecarea n strainatate a unui cadru didactic. Participarea mea la al IX-lea Congresul Internat, ional de Gastroenterologie din 1980 de la Hamburg a fost anulata de c atre autoritat, ile din Republica Democrata Germana. Locul destinat pentru mine n delegat, ie a fost luat de un coleg de la spitalul de leg stat din Berlin. In atura cu respingerea acestei c alatorii am dus o conversat, ie de aproape o ora cu prorectorul Universitat, ii Karl Marx din Leipzig. Mai mult un motiv ocial a fost noul val de plecari sau prezentarea incompleta a documentelor mele, pe care el le-a considerat ca argument. Am risipit argumentele lui si am demonstrat ca greseste. El mi-a spus ca pana la urma datorita prea multelor plecari ale profesorilor n vest invitatia mea nu a fost aprobata de catre comisia de relatii externe a Universitatii Karl Marx din Leipzig. Publicarea de articole stiintice n Occident si mai ales n RFG era extrem de dicila, aproape mai greu de publicat n str ainatate pentru redegisti decat cum o faceau profesorii universitari romani. Publicarea n strainatate, s, i mai ales n Republica Federal a Germania, a fost complicata s, i mai tarziu complet suprimata. Existau deja reglementari mai aspre. Cine s, i-a publicat munca n strainatate - ca s, i mine - a fost apoi implicat n conversat, ii neplacute la partid s, i, desigur, a general, cu toate intrat n minusuri la CV. In acestea, au publicat s, i colegi de la Insitutul de Patologie. Numeros, i medici care publicau nu erau membri ai partidului comunist. Cornelius Weiss, este ul zicianului Carl Friedrich Weiss, si a studiat chimia la Minsk si Rostov-peDon, absolvind facultatea n 1960, la Leipzig. , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Dupa absolvire, n 1964, a lucrat ca profesor n chimia teoretica. Abia n 1970 el a fost numit la facultate profesor asociat. Doar trei ani mai tarziu, n 1973 a devenit profesor plin, cu o teza despre chimie cuantica. In 1990 el a devenit co-fondator al "Grupului de Init, iativ a pentru rennoirea democratica a universitat, ii." Weiss a fost unul dintre adversarii nversunati ai planului de reconstructie a Universitatii n 1968 si a daram arii Bisericii Sfantul Pavel de catre comunisti. El, ntr-o marturie orala, dezvaluie mecanismul administrativ si psihologic prin care PSUG controla profesorii Universitatii Leipzig, unul identic cu cel din Romania PSUG intrai relativ us, or. Dar comunista: In sa ies, i din PSUG era un fapt deosebit de grav. Atunci cand se aa c a cineva a fost dat afara din PSUG, n organizat, ie le era teama la tot, i. S, i, prin urmare, omul putea aruncat afara de la serviciu, acesta era o consecint, a ca nu mai es, ti membru PSUG. Urmau poves, tile obis, nuite. STASI s, tia totul despre tine. Apareau poves, ti s, i detalii din viat, a personala n public. Am cunoscut mai multe cazuri. Sau daca unul a fost identicat ca ind un dus, man de clasa. Acesta era lucrul cel mai r au. Atunci te aruncau ei din PSUG. Practic sa demisionezi din PSUG trebuia s a ai un curaj nebun. Trebuia s a-t, i nalizat viat, a profesionala sau personala, mai mult sau mai put, in. De aceea, cei care s, i-au dat demisia din PSUG au fost apreciat, i foarte mult, care au ies, it cu motive serioase. S-a ncercat s, i n cadrul PSUG unele lucruri bune din interior. Mai ales profesorii de la s, tiint, ele umaniste. S, tiu ca exista o serie ntreaga, cu o tendint, a de cres, tere: mai tarziu n RDG, astfel ncat, n anii '80 a existat ntr-adevar un fel de mis, cari de rezistent, a ascunsa n cadrul PSUG. Dizident, e au fost la S, tiint, ele Umaniste de la Universitatea din Leipzig. Nu neap arat de catre oamenii de stiinta. Apoi au fost oamenii foarte tineri din anii 80, care au fost nis, te idealis, ti s, i care au act, ionat departe de s, coala controlata de PSUG. Profesorul dr. Elke Blumenthal este , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , , 41 un prestigios arheolog specializat pe egiptologie. A fost luat a nca din anii '50 o politica de epurare universitara mpotriva oamenilor de s, tiint, a s, i student, ilor cu ramas, it, e de gandire burgheza. Dupa 1961, odata cu construct, ia Zidului, a fost din nou un val politic legat exmatriculari. O prietena de la Universitatea Humboldt din Berlin a fost nchis a 10 luni pentru un lucru minor. Dup a 1968 au fost prigonit, i profesorii s, i student, ii care s, i-au aratat simpatia fat, a de Primavara de la Praga din 1968. Nu toti profesorii s-au opus regimului comunist, chiar si din interior, ci au existat cadre de sustinere a comunismului n Universitatea Karl Marx din Leipzig. Profesorul Dr. Karlheinz Hengst este un specialist n slavistica renumit n Germania. In 1959, el s-a angajat n calitate de profesor de limbi straine la Institutul Pedagogic, KarlMarx-Stadt, care a fost mutat n acelasi an la Zwickau. O perioad a ntre anii 1961 1963 a lucrat ca si asistent de cercetare la Universitatea din Leipzig. Apoi devine profesor plin dupa ce si sustine doctoratul. A facut parte din organizatiile politice si obstesti ale RDG. In 1950, el s-a nscris n FDJ, apoi n 1956, la FDGB (Uniunea Federatiilor Sindicale Libere Comuniste). Din 1959 devine membru al Partidului NDPD, un aliat la putere cu PSUG n blocul comunist de conducere a tarii si din 1964 devine membru al consiliului judetean de Hohenstein-Ernstthal Zwickau. Din 1971 pana n martie 1990, a fost membru al Parlamentul Poporului din RDG. Dr. Karlheinz Hengst a fost n conducerea Universitatii Karl Marx din Leipzig. Hengst si aminteste de viata de student, n care se evita discutiile politice si cum percepeau la seminarii presiunea politica venita din partea comunistilor. Inuenta politica exercitat a asupra noastra a studentilor am simtit-o. A fost o ncercare de a pune presiune pe noi, care a avut loc n principal prin doua canale. Una a fost de formare prin lectiile de Marxism-leninism la seminarii, unde am discutat, cu sarguinta si n mod deschis. , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , In anul n care am fost conduc ator de seminar, mi s-a p arut distractiv sa discut am aceasta losoe. Erau argumente pentru a le asculta si a le cantari ntre noi aceste notiuni, dar fara accente rebele. Toata lumea a fost atat de rezonabila sa nu punem profesorii n dicultate. A urmat apoi 17 Iunie 1953, cu iesire uimitoare din strada a studentilor, n special la Leipzig. Situatia s-a nasprit. Asa ca pentru noi au ramas, mai presus de toate, evenimentele literare si umaniste. In aceste discipline a fost deosebit de greu la seminarii pentru a evidentia nedreptatile sociale ale epoci trecute, astfel ncat sa facem contrastul dintre literatura clasic a si cea sovietica. Un efect de durat a nu poate sa avut, pentru ca nu a existat nici un ux de nscrieri n PSUG. Nimeni nu a armat de ce: Da, acum sunt ntrun joc de persuasiune politica? Un rol relativ minor la jucat n epoca asociatia de tineret. Noi discutam ntre noi despre problemele curente ale vietii de student: pregatirea festivitatilor de carnaval sau ale evenimentelor specice, cum ar atunci cand s-a furat un portofel etc. A fost dicil acolo la universitate sa discutam probleme politice. Dr Volker Riede a fost profesor de zica la Universitatea din Leipzig n perioada comunista ncepand cu anii 70 si ofera o marturie sincer a, nedisimulata, a mecanismului de control al partidului n universitate: Toate departamentele de la Universitate au avut aceeas, i problema, aceeas, i structura, aceeas, i structura n organizat, ia de partid comunist, s, i, desigur, aceeas, i structura s, i n leg atura cu STASI. Ceea ce pentru STASI am s, tiut atunci, desigur, nu, detalii, ci mai mult am ghicit. Este cu sigurant, a adevarat ca not, iunea a fost gres, ita, nu putem spune Universitatea Ros, ie pentru Leipzig, ci pentru toate sect, iunile s, i facultat, ile. Este dicil pentru mine de a decide ulterior daca a fost mai rau la celelalte facultat, i s, i departamente, daca presiunea politica a fost mai mare decat la departamentul de zica. E adevarat ca legile s, i principi, , , , , , , , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com 42 ile de baza ale zicii s, i matematicii erau acceptate far a Marxism, n conformitate cu starea de cercetare n domeniu, des, i la nceput s, i aici au fost bigotisme: Incearc a sa nu faci asta! Dar pot foarte bine sa-mi imaginez ca, de exemplu, la Drept sau Jurnalism a fost mult mai dicil, pentru ca au trebuit sa se subordoneze complet dictatelor partidului comunist. Harry Schroder a fost psiholog la Universitatea din Leipzig si un deschizator de drumuri n relatiile internationale ale Facult atii de Psihologie. El cand a venit de la Berlin la Leipzig a g asit un cadru de lucru si de creatie mai relaxat. Aici, la Universitate, atmosfera, comparativ cu viat, a lagarului de la Berlin, era mult mai relaxata. Au fost, desigur, de asemenea, n mod regulat, evenimente masive ale FDJ (Freie Deutsche Jugend), dar axate mai ales pe lucrarile tehnice, munca voluntara. Desigur, pentru noi a fost o dat a aici totul nou. La acel moment mi-am spus ca a fost un prilej bun c a am putut studia psihologia, dar nu puteai sa te ridici din pluton pentru ca t, i se arata degetul de catre regim, acelas, i avertisment: nu te puteai ncadra public n randurile fanilor psihologiei idealiste, dar nu am uitat de unde am venit s, i ca psihologia atunci, domeniul psihologiei era axat pe rolul ei n societate s, i pe important, a fort, ei productive. La Universitate a devenit clar pentru mine s, i mai tarziu ca psihologii compara subiect, ii s, i ca joaca un rol deosebit s, i sunt n atent, ia ocialitat, ilor. Psihologia a fost privita n DDR ca ind problematica pentru regim. Ca student am evitat s a fac probleme s, i sa ies n fat, a. Harry Schroder si aminteste ca a avut la facultatea de psihologie legaturi cu profesori din str ainatate n anii 60. ½La nceput au fost colegi din Uniunea Sovietica s, i Polonia, dar apoi au venit din Japonia, acest context, Suedia, Finlanda s, i Elvet, ia. In au fost s, i ncercari din RDG unice s, i riscante de a invita un profesor vest-german la un lectorat aici. Dar nu s-a putut pentru ca contrazicea doctrina politica, pentru ca Germania , , , , , , , , de Vest nca nu era recunoscuta ca stat. Trebuiau avute n vedere s, i nu trebuie subestimate aceste ncercari. Am facut-o atunci, chiar daca totus, i, aceast fapt ne-a bagat ntr-o gramada de necazuri. Eram cons, tient, i ca puteam face punt, i de legatura ntre est s, i vest. Am avut acces la marea cultura s, i psihologie sovietica dar s, i la activitat, i similare s, tiint, ice din Germania de vest, Anglia sau SUA. Totus, i, relat, iile noastre cu colegii nos, tri vest-germani au ramas destul de nguste n perioada comunista. Dr. Ralf Der a fost un impetuos zician specializat n mecanica cuantic a, care n comunism a participat la o expeditie sovietica n Antartica. In anii 60 sau 70 se alegeau n conducerea organizatiei studentesti FDJ n general tinerii cei mai capabili, inteligenti, de actiune, dar si dispusi la colaborare cu partidul comunist. Situatia era similara si n cadrul UASCR din Romania, n acea perioad a. Am spus-o deja, am fost un grup de student, i care au venit mpreuna la studii s, i aveam o atitudine critica asupra lucrurilor. Culminand ntr-un yer, pe care l-am orice caz, nu aveam nimic de-a face facut. In grupul nostru au fost tot, i zicu partidul. In cienii. Am avut alta imagine fat, a de partid. Ne-am bucurat atunci de colegii din grupul de studiu, de anii de studiu. Mai mult de un sfert au intrat n partid. S, i ncearcau sa preia comanda n grupa. Asta era clar. As, a cum am spus, ca trebuia sa evitam. Avem nevoie de unul dintre noi pentru a-l face secretar FDJ. Asa ca am fost ales secretar al doilea FDJ n al cincilea an de studii din grupul nostru de seminar. As, a cum am spus, daca nu e unul dintre noi, atunci e unul dintre comunis, ti. Am terminat cu asta. Niciodata n-am scris un raport sau ceva de genul asta. E interesant cum se poate explica o accedere ntr-o functie de conducere dintr-o organizatie comunista de tineret. Motive similare am identicat si la unii studenti romani, faptul c a daca nu prelua ei functia, deoarece erau populari si us, or anticomunis, ti , atunci era preluata de un om al partidului co, , , , , , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , , , , 43 mmunist, mult mai obtuz si dedicat sistemului. Oricum Ral Der a avut norocul sa participe ntr-o echip a a unei expeditii stiintice sovietice n Antartica. Norocul apare frecvent ca leit motiv n interviurile si cu fosti studenti cu functii de conducere n organizatiile comuniste cand primeau o bursa n strain atate sau o functie didactic a la universitate. Am avut chiar s, i o s, ansa. Am avut n 1979/1980 norocul de a participa la o expedit, ie n Antarctica. Ne-am dat jos de pe nava s, i am vazut t, ari capitaliste, strainatatea, Insulele Canare. Am avut, desigur, ideea sa raman. Dar aveam atunci o familie. Aveam doi copii mici acasa. S, i apoi nu exista nicio posibilitate de reuniune de familie dupa aceea. Cel put, in n acel moment, probabil. Dar asta nsemna sa nu-mi vad mult timp familia. Volker Ebersbach a studiat lologia clasica si studii de germanistic a la Jena. Din 1967 pan a n 1976 a lucrat ca profesor universitar de limba germana predand-o ca o limb a straina pentru studentii invitati. Din 1976 el este scriitor independent, traducator si editor. Locuieste azi n Leipzig. Volker Ebersbach a publicat proza, poezie si eseuri. Si a facut traduceri din limba slovena si coreeana. Este un scriitor popular n oras, care nu a facut compromisul sa se nscrie n PSUG, dar nici nu crede n existenta unei literaturi de sertar. El considera c a scriitorul trebuie sa e un om al cetatii chiar n comunism si sa-si scrie opera pentru un public inteligent. Init, ial la Jena am avut cursuri care nu se ridicau la nivelul celor de la Leipzig. Savantul german Joachim Muler a mers n jos, cu politica PSUG s, i FDJ, dare am fost mereu mpreuna la Jena cu un alt savant Mayer Hans. Prelegerilor sale, i datorez tot ce am cunoscut n literatura german a. Cu Hans Mayer am experimentat nainte la cursuri. Cu el am organizat sarbatorirea zilei de nas, tere a lui Gerhart Hauptmanns la Teatul Nat, ional din Weimar, la 100 de ani. A fost o experient, a de nes, ters, iar Radio Germania a consemnat-o s, i , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , laudata ceea ce nu mi-a priit n dicila perioada istorica a Zidului. Mi-a placut literatura antica am gasit-o cu aroma sa atat de frumoasa, ncat am nvat, at bine latina, de asemenea, s, i un pic de greaca, s, i am facut teza mea la Jena s, i la Leipzig la Biblioteca germana.... Un loc de munca la Universitatea din Jena a cazut, deoarece candidatul trebuia sa e membru PSUG. STASI m-a urmarit s, i am fost, n conformitate cu nregistrarile despre mine, pe care leam vazut dupa 1990, foarte curand considerat un autor negativ s, i ostil. Am auzit mult, i scriitori de azi care spun, ei au scris doar pentru ei nsas, i. Mi se pare cel mult ca exprima o vanitate. Pentru ca ei foarte put, in cred n bucuria ta de creator. Ei spun astfel cu un dispret, secret, peste capetele publicului, de fapt noi trebuie sa curtam favoarea publicului. Avem cel put, in nevoie noi scriitorii de ideea unui public. Am cas, tigat cititorii mei ca s, i complici s, i a fost distractiv. Cart, ile mele au fost bine primite s, i vandute n RDG. Georg Fiedler a studiat engleza si rusa. In perioada ridicarii zidului Berlinului n august 1961 a fost exmatriculat, dar reprimit apoi la Facultatea n Leipzig, specializandu-se pe slavistica. El a avut surpriza, dupa 1990, cand si-a studiat dosarul din arhivele STASi s a gaseasca note informative neadevarate. De fapt informatorii, unii colegi ofereau despre el informatii false pentru a-l discredita. Fapt similar si n universitatile romanesti. O colaborare fructuoasa cu Securitatea ti putea aduce o bursa n Occident sau un post n universitate. Dosarul meu de la STASI, de asemenea, l-am consultat. Nu s, ierul STASI este ceva este mare lucru. In care mi-a oferit o urias, a groaza: mi s-a blocat ca student o promovare printr-o nota informativa falsa. Cand am citit aceasta nota, am fost s, ocat. M-a salvat cu informat, ii incorecte n mod evident, altcineva, nu s, tiu. Au vrut sa ma recruteze STASI, dar cineva le-a actul STASI se spus ca sunt ecleziastic. In spune: - Este, n afar a de o recrutare, deoa, , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com 44 rece el apart, ine sindicatului react, ionar al bisericii - . Asta nu a fost adevarat Nu am fost niciodata un membru al acestei mis, cari sindicale biserices, ti. Dar astfel, eu nu am fost racolat, datorita acestor informatori care au oferit STASI aceste informat, ii false. Orice rau spre bine am putea spune parafrazand o veche zicala populara. Dr. Kristina Kasek s-a specializat n jurul anilor 80 pe biochimie. Ea vedea n anii 80 ntrunirile pe facultate a organizat, iilor de partid, ca o ntrunire de familie, adica, o stare de comuniune pentru cei singuri s, i fara obligat, ii familiale: Probleme aveam. Am fost la acel moment, de asemenea, s, i un membru n PSUG, asa c a m-am bucurat ca sect, iunea mea cu celelalte departamente sa m ntrunit, i n partid. Eram reunit, i grupul meu de lucru de la Farmacie s, i oamenii de s, tiint, a. Restul grupului n partidul nostru a venit de la un departament de Biologie vecin. La partid, ntalnirea era o data pe lun a, mereu ntr-o luni seara, s, i continua la a discut, ie cu biscuiti", adica informala, deoarece mult, i nu aveau o familie ne ntalneam aici, ca ntr-o familie. E interesanta forma aceasta de a percepe sedintele de partid ca un model de socializare. Era clar ca nu mai credea nimeni n doctrina ociala marxista, ca si n organizatiile de partid de la universitatiile romanesti. Aceste sedinte se transformau, la nal, ntr-un fel de claca colectiva bine supravegheata. Dr. Kasek ne dezvaluie o parte interesant a, aproape liberala, a sedintelor de partid din cadrul organizatiilor caPSUG din Universitatea din Leipzig: In drul sect, iilor sindicale ale membrilor de partid, care nu era necesar pentru a participa, decat o dat a pe luna la seminariile de marxismleninism. Aceste s, edint, e, trebuia sa le fac, pentru c a am fost cel mai tanar asistent. Alegerea temei era absolut libera. Nu au existat indicat, ii cu privire la ceea ce ar trebuia sa fac n aceaste s, edint, e, cu except, ia, desigur, era clar pentru a discuta despre noul curs politic din RDG. Nu ne-am ocupat cu literatura, dar n unele dintre , , , , , , , , , , , s, edint, ele de partid discutam ce se trata n presa n general. Da, am avut, desigur, de asemenea, posibilitatea de a discuta despre ce s, tiam atunci, despre activitat, iile de mediu, pentru a vorbi s, i aborda pe responsabili cu acestea. Sau poate discutam - n cazul n care am avut de a preg atit un discurs - problemele cu colegii mei, n prealabil ca sa primeasca feedback-ul necesar. Adica: chiar s, i n retrospectiva, daca privesc toate problemele care au existat la locul de munca, economice s, i materiale din cadrul Universitat, ii le-am discutat n s, edint, ele de partid, s, i nu cred ca am facut dicultat, i deosebite n politica. Prof. Dr. Dieter Rink, ntre anii 1981-1986, a studiat culturi minore n literatura, la Universitatea Karl Marx din Leipzig. Intre anii 1986 1989 a fost profesor la Catedra de losoe marxist-leninista si studiul losoei. El vedea organizatia de tineret a partidului comunist ca o alternativa de organizare a studentilor pentru manifest ari culturale, precum UASCR-ul, care organiza n Romania celebrele festivaluri de arta si cultura, ce difereau ntr-un fel, prin atractivitate, de linia ociala si ideologica a regimului comunist. Erau forme de supravietuire n cadrul sistemului totalitar. Inuent, a politic a a fost destul de puternica. Nu a fost organizat, ia de baza a PSUG ntre student, i cea mai inuenta. FDJ a avut cea mai mare inuent, a. La evenimentele relevante organizate de aceasta a trebuit sa participam. FDJ era organizata pe grupe n universitate s, i acestea organizau evenimente specice. Un punct determinant n grupa l avea secretarul s, tiint, ic. Aceasta era disciplina, iar noi o percepeam ca atare. Contrar conducerii ociale am ncercat n anii urmatori pentru a ne face propriile noastre cercuri. Am avut o serie de artis, ti, inclusiv contactul cu ei s, i am constatat ca aceste activitat, i organizate nu erau pe linia partidului. Ne duceam la cursuri. Apoi, a fost, de asemenea, un timp frumos cu organizarea unei galerii de art a a lui Judy L ubke, care a fost deschisa n 1984 sau 1985. Am , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , 45 organizat cluburi culturale. Erau modele de viat, a artistica alternativa. FDJ s-a organiazat n vederea unor discutii pe probleme de mediu, care era distrus de industrializare la Leipzig, ca un r aspuns ocial la noile grup ari de opozitie specializate pe protectia mediului, n anii 1986/1989. Dr. Rink si aminteste: Presiunea ociala era exercitata asupra student, ilor dinspre FDJ sau PSUG prin acordarea burselor de merit. Puteam sa vorbim relativ deschis la universitate s, i am facut critica la seminarii mereu am dezbatut aprig, mai ales unele dogme ale oamenilor privind marxism/ leninismul -, dar nu era cazul s, i nu se puteam reprezenta opiniile politice diferite de cursul ocial. Dac a facea cineva public ceea ce discutam n intenior amintesc, la s, edint, e era o mare problema. Imi ca a fost unul dintre profesori loso, a carui nume l-am uitat, care popularizat o critica asupra sistemului. Critica a fost imediat respinsa s, i el exilat la arhive, undeva. Sau o data un coleg de la noi a fost prins cu o solut, ie, pe spatele bicicletei cu care care el a scris o lozinca. A avut noroc ca nu l-a vazut STASI s, i un profesor l-a salvat de la o ancheta. Am organizat, de exemplu, n 1986, o conferint, a pentru student, i privind natura si cultura. Acest lucru a fost ceva complet nou, n care s-au implicat student, ii ca era ceva inedit s, i nearanjat de partid. Am organizat-o cu acordul FDJ s, i a fost imediat aprobata. Am fost nevoit, i s a ne aliniem doctrinei. A venit la noi secretarul de partid s, i directorul departamentului s, i ne-a ntrebat ce vrem sa facem c a au vazut pe as, ca am invitat, de asemenea, student, i din alte colegii s, i universitat, i. A participat s, i grupa de act, iune a bisericii. Cu sigurant, a, apoi, Stasi a intrat dosarul meu nu am gasit nimic desn joc. In pre asta. Am avut probleme din nou, din cauza acestei conferint, e, pentru ca am introdus un articol despre natura n care am folosit un citat din Marx. El vorbea n citat de umanizarea naturii s, i de o apropiere a omului de natura. Asta nu le-a placut. Au considerat-o, ca o al, , , , , ternativa a revizionismului verde, ecologist, din oras, . Prof. Michael Florian Geyer a studiat medicina la Universitatea din Soa, Leipzig si Erfurt, ntre anii 1961-1966. In anul 1966 si-a luat doctoratul n medicina, n psihiatrie, la Academia de Medicina din Erfurt, cu titlul tezei: Tratamentul cu insulina sub blocada ganglionara. In perioada 1983-1992 a fost prof de neurologie si psihiatrie la Departamentul de Medicina de la Universitatea Karl Marx din Leipzig. El arma ca valorile occidentale integreaza mai bine omul n societate. In RDG principiile marxist-leniniste nu erau neaparat respectate. Ele teoretic se pot integra ntr-o scara de valori. Cetatenii RDG nu ascultau tot ce face partidul comunist. Festivit at, ile comuniste aduceau aminte cu ceva din manifestarile cercetate de Sigmund Freud. Totusi, Prof. Michael Florian Geyer nu face o critic a totala a vietii sale pe timpul RDG. El accept a si unele lucruri interesante care i-au umplut viata n acei ani: Am avut s, i vremurile noastre bune n RDG. Ne-am trait viat, a noastra. Am dorit, de asemenea, s a construim s, i am avut un timp pentru a crea ceva. Am vrut sa schimbam special n ceva. Am avut idealurile noastre. In domeniul meu, n care am facut cat am putut de mult. Pentru unii a fost o atmosfera interesanta s, i plin de sperant, a, perioada n care am trait. Paradoxal, sunt si astazi fosti studenti ai universitatii germane din Leipzig care cand vorbesc n interviuri despre ultimii ani ai comunismului refuza sa-si dezvaluie identitatea, acceptand s a le e puse numai niste initiale. Un astfel de caz este N.N, student la seral provenit din campul muncii sprijinit de regim sa nvete n orele libere: Nu am fost la o Universitate organizata pe criterii sociale. Ocial, am fost considerat un "om al muncii" s, i am venit din FDGB (Freier Deutscher Gewerkschaftsbund Uniunea Sidicatelor). Am mers la "s, coala muncii socialiste" sau pentru evenimente de la 1 Mai, pentru a s arbatori Ziua Femeii, la toate , , , , , , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , , , , 46 aceste lucruri legate de regim. Am fost scos de la lucru n mod ocial. Nu am avut timp de nvat, at, chiar timp de saptamani ntregi, din cauza unor operat, iuni de recoltare sau tabere de aparare civil a ce ma t, ineau departe de cursuri. Secretarul de partid de la Biroul meu m-a invitat nainte cu o zi s, i m-a obligat s a ma alatur unui grup din FDJ. Am fost cel mai tanar din FDJ, pentru un timp am vorbit apoi despre motivele pentru care nu am mai vrut sa u n FDJ. . . Secretarul de partid a fost mult, umit s, i a promis sa ment, ina un bun contact cu grupul de seminar. Si scrierea n FDJ devenise o formalitate automat a, la fel ca n Romania comunista, cand erai nscris de cele mai multe ori n UTC din clasa a VIII-a de catre diriginte. Am fost abordat de mai multe ori de catre membrii SED, n grup - s, i pentru aceasta cerere a fost, probabil, nu numai SED prin care mi s-a sugerat n discut, ii ntre patru ochi sa ma alatur FDJ. Pur s, i simplu, n sensul ca nu este nimic altceva n afara examenului, dar trebuie sa e cel put, in n FDJ. Cand am aplicat pentru examen la universitate, m-am gandit la aderarea n FDJ s, i, eventual, din nou, la o ies, ire. Era atunci o istorie aproape ciudata. M-am dus la FDJ - linia de cerc n universitate s, i am solicitat un sprijin de nregistrare. Erau doi oameni, spunand: Noi nu facem, as, a ceva. "Cineva de la FDJ m-a nscris la universitate nainte, din clasa a VIII-a, ca membru FDJ, cu drept sa fac o facultate. Deci, m-am ntors, s, i asta a fost de atunci. Peer Pasternack a crescut n Halle-Neustadt, si a fost instructor auto, predand sase ani la soferii profesionisti. A avut o noua sansa n viata cand a intrat n 1987 la Universitatea din Leipzig. El a devenit apoi purtatorul de cuvant al studentilor n Senatul Academic. Muncitorii ca Peer Pasternack scosi din productie si trimisi sa studieze la universitate nu puteau refuza cursurile de marxism-leninism. Era n sa postului lor ca reprezentanti ai clasei muncitoare. Asa ca am aplicat pentru acest curs, pentru un pro, , , , , , , , , , , , , , gram de studiu de marxism-leninism. Pentru acest program a trebuit sa dau un examen sa vada daca am aptitudini. Tot, i care au dat examenul erau membrii PSUG. Eu nu am fost s, i ma mai gandeam daca sa intru n partid. Poate nu doream sa u toata viat, a membru de partid. As, a ca le-am spus ca ma mai gandesc. Asta a fost de ajuns pentru ei. Cred ca n 1987 era s, i am aat ca cursul de marxism sufera de lipsa de student, i. Era necesar un numar cazul ca nu se de student, i la acest curs. In ocupau intervenea autoritatea universitara. Ei aveau o evident, a s, i trebuiau sa rezolve problema aceasta cu locurile ocupate. Nimeni nu putea plus, ei au venit la refuza pana la urma. In mine cu o hartie ca reprezentant, ii clasei muncitoare nu pot refuza acest curs. Refuzul nu era as, a de us, or de facut. As, a ca am nceput acest studiu. Erau ani n care venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov n URSS aducea un aer de speranta si liberalizare a comunismului est-german. Liberalizarea ncepuse n cadrul Universitat, ii. La momentul intrarii la cursul meu, Gorbaciov era de doi ani la putere, s, i-a consolidat puterea s, i-a construit discursul laborios. El a fost un far de sperant, a pentru noi. S, i apoi, m-am ntrebat de multe ori: Ce trebuie s a fost ntr-adevar nainte de 1985, atunci cand nu a existat aceasta persoana? In ceea ce s, tiu de la conversat, iile mele cu oamnii, Gorbaciov a fost ntrodus n discut, iile dintre oameni foarte repede. Au fost ncurajate criticile mai agresive s, i exista o sperant, a de a vorbi ceva mai liber. Gorbaciov jucat un rol central s, i pentru sect, iunile de s, tiint, e sociale. Se discuta mai liber la seminarii pe probleme de mediu si marxism n acei ani ce prevesteau marile schimbari viitoare. Aveau loc ntalniri informale cu studentii de la Teologie discutandu-se si despre situatia politic a din RDG. Mihai Gorbaciov a fost motorul unei schim ari pe plan civic si politic n RDG, dupa 1986, cand reformele sale perestroika si glasnost au nceput sa e cunoscute. Perntru RDG care era mult mai , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , 47 legata politic de catre URSS venirea lui Gorbaciov a fost mai bine perceput a n societate n general, decat n Romania lui Ceausescu, care ducea o politic a de independenta fata de Moscova, nca din 1968. Mai mult, trupele sovietice parasisera Romania n 1958, n schimb n RDG acestea erau masiv cantonate. Asa ca ce se ntampla la Kremlin avea o directa inuenta asupra Berlinului de est. Desi acest lucru nu l-au simtit asa acut n epoca profesorii est-germani. Profesorul Klaus Bochmann, specialist n romanistica la Universitatea Leipzig si membru al Academiei sasesti a studiat n anii 70 n Romania. El are o opine clara privind comparatia celor dou a regimuri comuniste din RDG si RSR. Intr-o scrisoare care mi-a trimis-o face o distinctie indiscutabila ntre cele doua regimuri: RDG-ul nu a fost Romania ceaus, ista, s, i chiar daca apasarea regimului era atotprezenta, n limitele cunoscute puteam lucra n destula linis, te s, i trai ntrun cadru de bunastare, modesta, desigur, dar nu de saracie s, i penurie, cum l-am observat n Romania. La sfarsitul anilor 70 printr-o noua reforma a nvatamantului liderii PSUG au dispus desintarea facult atilor pentru a intra n sinergie cu nvatamantul modern din Occident si RFG. In locul facult atilor au aparut Sectiunile, un fel de departamente care cuprindeau mai multe discipline si institute de cercetare la un loc. De aceea n bibliograa de atunci se vorbeste de Sectiuni si nu de Facultati. Dupa 1990 aceste sectiuni au fost desintate, revenindu-se la forma de organizare pe facultati si institute de cercetare. La Universitatea Karl Marx din Leipzig nu era obligatoriu sa membru al PSUG ca sa devii doctorand sau profesor universitar, conditie sine qua-non n Romania anilor 70 si 80. Mai mult profesorii universitari din Leipzig puteau participa, atunci cand li se dadea pasaportul, la conferinte n occident sau RFG fara sa e obligati sa ncheie un accord cu STASI sau sa dea raportul la o structura secreta sau de par, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , tid. In Romania se stie ca plecarea n Occident presupunea colaborarea cu Directia de Informatii Externe, iar pasaportul se obtinea pe linia Securitatii. La ntoarcere profesorii faceau un raport la conducerea de partid din universitate, care ajungea la Securitate sau chiar direct oterului de securitate pe facultate. In RDG Ulbricht n ultimii ani ai vietii a dus o politica de nationalizare rav a a comunismului si distantare de Moecova, n masura posibilitatii cu trupe sovietice massive n tara, care a fost stopata de urmasul sau Honecker, ce s-a rentors n bratele politice ale Kremlinului. La mijlocul anilor 80 a ap arut la o editur a din RFG o carte de fotograi a unui artist fotograf est-german, Harald Hauswald, care a facut furori n Occident si i-a enervat pe oterii STASI. Albumul de poze se numea ½Ost-Berlin si, dup a reunicarea german a, n urmatoarele editii i s-au mai adaugat si subtitul: Viat, a nainte de caderea Zidului (Leben vor dem Mauerfall). Albumul a fost nsotit de o plastica descriere a fotograilor, de fapt o poveste incitant a, interesant a cu reexii romantice, dar si critice, ale lui Lutz Rathenow. De ce lucrarea aparuta la Piper Verlag din M unchen prin `87 a creat asa un de mare deranj pentru linia ociala a PSUG? Pur si simplu pozele facute n alb si negru intentionat, pentru ca n 1985 lmele color nu erau o raritate, developeaza degradarea vietii n RDG si n special n Berlinul de Est. Sigur ca autorul e usor tezist si tuseaza aspectele negative ale vietii si arhitecturii din Berlinul de Est, dar per ansamblu dezvaluie o lume n prabusire sau chiar n ruina. Pozele parca pregureaza imediata cadere a regimului comunist, care nu mai putea sa ofere cet atenilor est-germani un trai decent si o speranta de mai bine. Sunt surprinse parc arile pline ochi de masina dep asita a est-germanului Trabantul, ca o expresie a unei lumi uniformizatoare si fara culoare. Sunt poze cu familii mpingand pe strazile Berlinului de est Trabantul, care de cele mai multe ori se strica, ind o masina , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , , 48 depasita fata de ce produceau fratii din vest. Puteti compara un Trabant cu un Mercedez? E surprinsa aglomeratia din statiile U-Bahn, dar si cozile la magazinele cu alimente. In est masina cu lapte arata ca o una din perioada interbelica, cu lichidul alb transportat n bidoane descoperite. Sunt surprinse cladiriile vechi, nerenovate, fatade coapte si cazute n paragina, si apartamente goale degradate cu locatarii fugiti n Vest, pe care partidul nu le redistribuia la cei care aveau nevoie. Poate asteptau sa se ntoarca cei fugiti? Sunt surprinsi copiii care fac pipi la colturi sau se joaca pe maidanele neamenajate si noroioase ale cartierelor nesfarsite si plate de blocuri, ce ne amintesc de copilaria noastr a n Romania comunista. Copiii cerseau guma de mestecat de la studentii arabi ce ieseau din Intershopuri, magazine ce vindeau produse vestice pe dolari. Parc a erau copiii romani ce cautau gume de mestecat aruncate pe fereastra de studentii arabi din c aminele pentru straini, din Hasdeul Clujului. Guma de mestecat ca si ciorapii ni erau marfa de contrabanda ca n tara noastra. Multi arabi cucereau cu guma de mestecat, ciocolata si mai ales ciorapi ni tinerele romance. Sunt surprinse cl adirile ocale ale RDG, unele noi construite sau reamenajate, reci si fara culoare, ca si Alex Platz, o piata n care oamenii nu se mai regaseau n aerul nghetat al regimului. E si o ironie faptul c a la Casa Artei si Culturii Sovietice se merge numai dac a doresti sa foarte singur. Niciun nemt din est nu le vizita, n schimb centrele culturale francez sau englez fosgaiau de vizitatori dornici sa cunoasca franturi culturale ale vietii din Occident. Pe nimeni nu mai interesa marsurile cu steagurile rosii de 1 Mai sau Ziua Nationala a RDG. Permanent soldati marsaluind, tineri FDJ cu steaguri sau muncitori n salopet a, dar niciun public pe margine aratand dezinteresul publicului fata de manifestarile exterioare ale regimului comunist. Mai intresant i s-au parut fotografului sau autorului, ce a brodat pe langa pozele minunate, su, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , gestive texte despre viata din crasmele, cafenelele sau discotecile Berlinului de est. Prin 1985 au explodat n Berlin, pe l anga alcoolismul tinerilor, care dormeau pe jos, n semn de protest fata de autoritati, o multitudine de festivaluri de strada. Era o forma de arta alternativa fata de cultura ociala si osicata a regimului comunist. Pe strada, la intersectii, n curti interioare ale cladirilor, formatii de gang cantau muzica rock si occidentala. Era o efervescenta febrila care l-a f acut pe un vizitator din Berlinul de vest, un personaj blazat rentors la originile sale, sa declare: Aici e adevarata viata! Si peste tot sunt surprinse patrule de militie, cu pistolul le vedere, care legitimau asa-zisii suspecti: tineri ndragostiti, rockeri, punk-isti (tot mai multi cu cercei n nas si n urechi ce contraziceau morala socialist a) si chiar fetele care aveau rochia prea scurt a. Era fata unui regim militienesc care nici prin forta nu mai impresiona pe nimeni. Tinerii se supuneau permanentelor controale, dar luau acest fapt n deradere si gluma spre enervarea militienilor. Sunt penetrante si pozele cu batrani n parcuri, pe strazi, la cumpar aturi cu sacose pline sau la petrecerile de la centrele de varstnici, sugestionand un RDG mbatranit si f ara viitor, o tara gata sa-si dea duhul . Pur si simplu Turnul Televiziunii, mandria secretarului PSUG, Honecker, era perceput de est-germani ca Turnul de Apa al orasului, ca o ironie pentru a stinge incendiul rosu cazut asupra orasului. Vazandu-l zilele acestea (2013) mi s-a p arut maiestos, dar atunci est-germanii ca si romanii din comunism vedeau totul n negru, pardon n alb si negru, ca si pozele lui Harald Hauswald. Si peste tot, din nou, cl adiri n ruina pe Aleea Castanilor sau poze de fabrici comuniste, stereootipii sovietice. Dar dincolo de asta n poze si text r azbate tentatia uriasa a RFG-ului si mai ales a Berlinului de Vest. Permanent dincolo e mai frumos, e libertate si prosperitate, dar mai ales normalitate. Noaptea cand se lasa cu adevarat peste Berlinul de est, prost iluminat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , , , , , 49 public, de dincolo de Zid se vede o lumina briliantin a, reclame multicolore, un zumzet de viata ce-i incita, aproape de o fervoare religioasa pe est-germani fata de lumea capitalista. Acea febra spirituala ca o tanjire interioara dupa libertatea si prosperitatea vestului am trait-o cu acuitate n Romania comunista, cand desele pene de curent erau n contrast cu lmele ce rulau n videoteci, n care actiunea se petrecea pe bulevardele cu magazine violent luminate din Berlinul de Vest. Numerosi berlinezi din est nu doreau sa traiasca n RFG, v azand n aceasta parte de tara o provincie, dar se tanguiau dup a un trai n stilul capitalismului dinamic din Berlinul de Vest. Berlinezii din est c autau orice oportunitate sa arunce o privire dincolo ca spre un rai interzis: urcau n Turnul Televiziunii sa vada gazonul verde din parcurile vestice sau bannerele cu reclame multicolore si produse nentalnite n comertul socialist, cel cu rafturi goale sau cu peste, macaroane si borcane de muraturi. Pozele lui Hauswald prezinta estgermani stand pierduti cu privirea spe Poarta Brandenburg sa vada plimbarile agale ale vestberlinezilor din Tiergarten. Si atunci, n textele lui Rathenow nu razbate nicio clipa ca Zidul va cadea asa curand, la numai cativa ani. Parca era ridicat pentru vesnicie. Est-germanii nu ntelegeau de ce pot merge n vacanta la Varsovia si Bucuresti dar nu puteau trece pe partea cealalta de strad a, la ei n oras, dincolo de Zid, n Berlinul de Vest vazut ca un model de viata si ca o promisiune a unei vieti mai bune. Desi azi sa stie c a Berlinul de est ca si Berlinul de vest erau usor articiale ca si stil de viata, ind niste vitrine ale celor doua regimuri n r azboi: capitalist si comunist. Cei din Berlinul de vest plateau impozite mai mici, iar marile rme multinationale erau ncurajate si stimulate nanciar sa-si ridice sediile aici pentru a nu ramane n urma Estului, care construia ce stia mai bine: blocuri mari si urate. Identitatea RDG e evidentiata de pozele lui Hauswald ca o farsa si o degradare -, datorita ocupatiei , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Bibliograe 1. Zeitgeschichtliches Forum Leipzig 2. Runde Ecke, Muzeul STAASI, Leipzig 3. Doris Mundus, Leipzig 1989, A Chronicle, Lehmsted Verlag, 2009 4. Ulrich Mahlert, Kleine Geschichte der DDR, 1949 1989, Verlag CH Beck, M unchen, 1998 5. Ulrich Burger, Ultimele 12 luni ale RDG, Observatorul Cultural, 2009 6. G unther Heydemann, Geschichte de Universitat Leipzig, 1409 2009, Sozialistische Transformation, Leipziger Universitatsverlag, 2009 7. Landersarchiv (ED.) Berlin, The Berlin Wall, 1961 1989 8. Wikipedia, Istoria RDG 9. Norman Lebrecht (11 July 2007). "Kurt Masur: The survivor's tale". The Lebrecht Weekly (La Scena Musicale) , , , , , , sovietice -, a spiritului autentic german, poate usor idilizat, din Berlinul de vest si RFG. Sa nu se uite cartea a aparut n plin r azboi rece . Pe bun a dreptate unul din sei STASI, Mielke, era sup arat pe fotograful Hauswald: pozele lui prevesteau prabusirea regimului comunist. , , , , , , , 10. Nachdenken u ber Leipzig, Leipziger Volkzeitung, 2009 11. G unther Heydemann, Francesca Weil, Zeitzeunberichte von Angehoringen der Universitat Leipzig (1945 1990), Evanghelische verlagsanstalt Leipzig, 2009 12. Stadtgeschichtliches Muzeum Leipzig , , , , 13. Bernard Rudolf, M arturie orala, 12 ianuarie 2013, Leipzig www.cetateaculturala.wordpress.com 50 14. Wolfgang Haller, M arturie orala, 19 ianuCerul e tihnit si senin, iar din orizonturile arie 2013, Bitterfeld nordice muntii mei dragi ma cheama. Ma urc n Golfulet asa i spun masinii nchiriate 15. Harald Hauswald si Lutz Rathenow, Ost- si urc la Piatra F antanele, la Man astirea cu Berlin, Leben vor dem Mauerfall, Jaron maici pioase si cu zambete calde, suetiste Verlag, Berlin, 2005 si harnice, ce ma primesc cu bucurie, care 16. 600 Jahre Universit at Leipzig, Leipziger se revarsa n mine binefacatoare, luminoasa, ntaritoare. Imi promit nfaptuirea rugamintii Medien, Service GmbH, 2009 mele. Aprind o lum anare. 17. Jens Gieske, Die Stasi, 1945 1990, PanAm ales si plantat pomi n livada: cires, theon, M unchen, 2011. visin, cais, gutui, doi meri si cativa aluni pe langa gard. Noaptea e nca rece, cateodata 18. Prof. Dr. Klaus Bochmann, M arturie coboar a sub zero grade, mai astept pentru scrisa, 28 ianuarie 2013, Leipzig ori. Pana atunci plec n Dulcea Bucovina, adurite obcini sau printre ele 19. Martin Naumann, Leipzig Fotograen, trecand peste mp si opresc, ca ntotdeauna, la Moldovita lui Pe2010 tru Rares si Sucevita ilor logofatului loan Mo20. Peter Molloy, Lumea disp aruta a comunis- vila si pana seara am ajung la Putna lui S tefan mului. O istorie orala a vietii cotidiene n cel Mare si a lui Mihai Eminescu. spatele Cortinei de Fier, Editura Rao, BuDoamne ce oamenii ai dat Romaniei, te rog curesti, 2009 ajut-o din nou ! E ruga dorintei mele si cu degetul bat n clopotul lui Buga , pentru ca sunetul lui se aude pan a n ceruri. Corneliu FLOREA (Canada) Intr-un colt al curtii manastirii, o nvatatoare le vorbeste elevilor adunati n jurul ei des ROMANIA TANDRETEA MEA pre S tefan cel Mare Ii privesc cat de frumosi sunt copiii romanilor, cu cata atentie si asPrincipes mortales, respublica aeterna (con- culta nvatatoarea si gandul ma ntoarce la ducatorii sunt muritori, tara este vesnic a) nvatatoarea mea de demult, erau alte vre TACITUS muri, iar tara arata altfel decat acum. Imi dau seama, nu pentru prima dat a, ca nu nuLa aterizare, aud si simt cand rotile avionului mai generatiile se schimba ci si tara odata ating pista aerodromului. Este momentul n cu ele. Generatia bunicilor mei a nfaptuit care, dupa 11.000 Km de zbor, am ajuns acasa, ntregirea tarii neamului romanesc, indca neamul era ntregit n cuget. Generatia p arintilor n Romania. Bine te-am gasit Tar a. Prin parbrizul masinii nchiriate din aeropor- mei a pornit pe urmele lor de a nfrumuseta tul Cluj, privesc nceputul primaverii doar cu si mbogatii Romania, dar nu a avut parte de iarba si muguri. In curand nvierea Naturii prea multa pace, ind angrenata n razboiul va izbucni cu putere. Casa cu Flori, de sub care ne-a adus numai nenorociri si dominatie padure, ma primeste t acuta n spatiul ei plin straina. Sub dominatia rusa, generatia mea s-a de amintiri, stie ca o voi mbratisa-o cu multe nascut si trait n nevoi, teroare si ndoctrinare. arului si liberori, n curand. Pana atunci curat gradina, In lagarul comunist lumina adev pomi din livada si ma pregatesc sa o regenerez tatea de constiinta au fost interzise, asa ca noi am devenit o generatie duplicitara. Generatia cu cativa noi pomi. , www.cetateaculturala.wordpress.com 51 mea a dus duplicitatea la perfectiune, ceea ce i-a atroat constiinta, caracterul iar personalitatea i-a luat forme de taratoare pentru supravietuire de dragul vietii. Suntem prima generatie romaneasca f ara adevarate elite nationale, cu putini luptatori pentru cauzele libertatii si emanciparii nationale si tara a nceput sa arate trist. Amarati ntr-o tara dezolanta. Dar si mai condamnabil este ca am transmis copiilor nostri aceste trasaturi nefaste, d andu-le drept nvatatur a ce naste din pisica trebuie sa miaune si sa se frece ipocrit pe picioarele stapanului. Generatii pierdute, supravietuitori numai pentru existenta biologica si au avut prea putin timp pentru tar a. Privesc copiii din jurul nv atatoarei si-mi pun speranta n generatia lor. Speranta moare odat a cu viata, dar ce nu moare atunci ?! Vremea primaverii a devenit prielnica pentru ori. Concitadinii mei au un cult pentru ori si piata s-a umplut de rasaduri ce iau atras, ca pe albine si zumzaie n targuiala prelunga pana cand pleaca nc arcati cu ori. Am luat odata, am luat de dou a ori, am tot luat pana ce am nc arcat Casa cu Flori cu ele. De fapt, denumire aceasta i vine de la Ica Florica, Florin, Florina, Florea . Zilnic ud si urmaresc orile, iar ele se prind frumos si pomii dau semne ca le place in livad a Casei cu Flori. O parte din butucii de vie, batrani de peste trei decenii, au renuntat sa mai nfrunzeasca n aceasta primavara. Ii privesc, mi pare r au, dar i nlocuiesc cu niste butasi de-o schioapa. Ciresii si visinii cei batrani si-au scuturat orile, sunt n oare merii si perii. In oras, castanii pe aleea lor, se pregatesc de norit, iar eu sa plec n pelerinaj la Maramures Din 1990 , urc n ecare an n pelerinaj la bisericile de lemn si Monumentul de la Moisei. Pana la Maramures, trec printre stranepotii nasaudenilor din regimentului graniceresc ce l-or speriat de moarte pe Napoleon n Italia, la podul de la Arcole. Trec prin locurile de bastina a lui George Cosbuc si Liviu Rebreanu, care, la primi- rea n Academia Romana a tinut un laudatio taranului roman. Noblete . Cerule Mare, ce neam am fost si cat am decazut n trei generatii, dac a anul acesta la Timisoara i s-a tinut un laudatio de doctor honoris causa, ului de nomenclaturist evreu, Roman Patapievici, care a scris despre Romania: Radiograa plaiului mioritic este ca al ’ fecalei: o umbr a f ar a schelet, o inim a ca un cur, f ar a sira spin arii ( Politice editia 1996 pag. 63. Am facut un denunt penal mpotriva lui Patapievici la Bucuresti. Basescu Traian l-a acoperit ) Nu, scump a Romanie, nul lua n seama; el este unul dintre strainii ce traiesc bine aici, dar urasc de moarte neamul nostru. S i asta din trei motive: nvatatura ipocrita de la parinti, proptit de serviciile coreligionarilor sai si bantuit de tulburari neuropsihice. Romanii adevarati tin la tine si te respect a, iar cei plecati prin alte tari te poarta n minte si n suet ca pe o icoan a: patria materna. Dragul meu Maramures s-a schimbat, nu mai este cum a fost acum aproape cincizeci de ani, c and am fost aici medic. Multe trebuiau sa se schimbe, unele nu. S-au schimbat mai mult din cele ce nu trebuia s a se schimbe si mai putin din cele ce trebuiau schimbate. locul clopului maramuresan acum se poarta In baseball-cap american, iar locul portilor maramuresene, o adevarata arta n stejar, l-au luat tot felul de table si are sudate grosolan, gresia si bucati de marmora asezate n modele de kitsch local. Din motive personale merg la Barsana, unde s-a ridicat un adevarat complex monahal n cea mai autentica art a maramuresana, la care a contribuit si Ica. La Sighetul Marmatiei, pe ulitele Muzeului Satului Maramuresan, simt istoria maramuresenilor de demult, iar la nchisoarea elitelor nationale, acum muzeu memorial, vad n ecare celula cum au suferit cei ce au faurit marea unire nationala si s-au d aruit independentei, progresului si emanciparii Romaniei. Sempiterni pre- www.cetateaculturala.wordpress.com 52 cum Romania. Dup a anul 2.000 de ecare dat a ma opresc la noua Manastire Peri Sapanta, cu cea mai nalta biserica de lemn din Maramures si a fost ridicat a n memoria primei episcopii ortodoxe maramuresene de la Peri, aata pe malul cel alalt al Tisei, pe care au daramat-o habsburgii, iar ucrainenii au sters vestigiu. Cand nu-s plecat, stau si citesc pe terasa de la etaj a Casei cu Flori, ce da spre livada si padurea de pe culme, mareata natura plina de viata. Dintre toate lecturile din vara aceasta, cel mai mult m-a prins Universul ntr-un singur atom de Dalai Lama . Am o deosebita slabiciunea fata de marele carturar losoc si consideratie fata de lupta sa pentru independenta Tibetului, iar acum m-a cucerit cu aceasta carte. Parca m-a luat de mana si cu distinctie omeneasca superioara si multa ntelepciune mi-a aratat alte orizonturi, ale omului liber cugetator si atent la evolutia lumii. La sfarsit, m-am simtit stimulat sa ncerc sa gandesc si eu la acele orizonturi. Am plecat la parintii mei, la Timisoara mea natala, luandu-l si pe Dalai Lama n gand. Ei, adoratii mei, sunt n alte orizonturi ale gandirii omenesti, poate chiar acolo unde universul poate intra ntr-un atom, asa cum noi oamenii ncepem viata dintr-o celula cu treizeci si sase de cromozomi si ajungem un univers biologic unic, dar ce paradoxal. Pentru mine, ei sunt si aici n cimitir si merita mult mai mult decat o lumanare si o oare odat a pe an din partea mea. . . Simt pista de sub avion, simt cum accelereaza si totul devine zdruncinaturi si trepidatii datorita vitezei pana cand ne desprindem de pista, aud doar motoarele avionului ce zboar a spre orizonturile cele nalte de unde v ad Romania. Ramai cu bine si sa ne revedem cu bine. S I NOI AM FOST LA ROSIA MONTANA In Romania , Salvati Rosia Montan a suna prelung si rugator din partea romanilor cu minte bogata si suet ales, n timp ce presedintele, guvernul si alti lefegii marunti fac strident reclama de abundentei pe care o va aduce compania canadiana, Gold Corporation, daca guvernul roman va aproba deschiderea si exploatarea aurului dupa proiectul si conditiile acestei companii. In nal, dupa ani de exploatare intensiv a, compania va pune mana pe tot aurul si argintul de la Rosia Montana, dupa care va pleca extrem de mbogatita lasand n locul muntelui de aur un munte otr avitor de cianura. Romania va mult mai s araca iar motii am agiti si ab atuti vor spune: Muntii nostri numai cianur a mai poart a. . . De data aceasta am fost mai atent la subiect, amplu dezbatut si mediatizat si ceea ce mi-a atras atentia si m-a revoltat a fost vizita si mesajul presedintelui Basescu la Rosia Montana. Nu insist, argumentele sunt la ndemana oricarui roman lucid, Basescu este o calamitate pentru Romania, este o adevarata cianura, ca sa ramanem n subiect. Pentru mine, pentru foarte multi, Basescu nu este mai mult decat un impostor ordinar, iar la Rosia Montana prin mesajul transmis, pur si simplu a f acut reclama si propaganda n favoarea companiei straine, care n cativa ani are sa ia toate metalele pretioase si n schimb ne lasa un dezastru ecologic de zeci de ani. Video-clipul, probabil dupa un reportaj pedelistic cosmetizat, ncepe cu primirea lui Basescu, nconjurat de garda personala si mass media, ntr-un cadru sinistru din curtea unei mine nchise, parasite si cu cladirile ruinate, fara geamuri Muntii nostri aur poarta si usi, cu tencuielile cazute si acoperisurile Noi cersim din poarta-n poarta ( spusa cu durere de moti, scrisa de Octavian duse, iar n fundal niste vagonete ruginite si balarii. In acest cadru de ruina nep asarii, Goga ) Basescu s-a purtat indiferent si relaxat, cu o www.cetateaculturala.wordpress.com 53 mana n buzunar ca politicienii americani iar cu cealalt a despicand aerul, n sus si-n jos, spunand banalit ati de piata. La vederea unui ricel de ap a colorata ce se scurgea din min a parasit a a facut remarca seam ana cu coniacul ceea ce atest a cine este si ce l preocup a ntai de toate. Apoi si-a adus aminte Gold Corporation, ce se ocupa de exploatarea aurului n tarile cu economii ineciente si de mesajul pe care trebuia sa-l transmita: statul nostru, n actuala conditia cu 4.2 milioane de angajati si 4.9 de pensionari, nu poate face fata cheltuielilor, investitiilor n mari proiecte industriale. Trebuie sa se mprumute de bani pentru pensionari !! Deci companiile straine, investitoare sunt bine venite. Clar. Se spune: Nu omorati mesagerul ! Adevarat, dar nu acceptati mesajul adus de Basescu. Informati-va temeinic, aati clauzele contractuale, documentati-va la fata locului, comparati, judecati si apoi hotarati. Eventual, ntrebati mesagerul sub ce presedinti si guverne au aparut, si de ce, atatia si atatia pensionari n Romania dupa decembrie 1989 In 1945, Romania iesea dintr-un razboi devastator pentru tara si poporul ei, plus ca ramanea ocupata de rusi, dar dupa aproape douazeci de ani, Dej, ntr-o sedinta de guvern, a scos un leu din buzunar si a spus nici atata datorie de razboi nu mai are statul roman !! Sa nu mai coment am din nou, cu c ata datorie de razboi ne-a nc arcat aliatul frate de la Rasarit, si a luat-o ntreit, dar sa ne ntrebam, pe buna dreptate, dac a atunci eram o alta tar a, un alt popor ?! Nu, tot noi eram dar nu era atata coruptie n conducere si administrati. Acum, Basescu, n toate situatiile critice, pune placa cu cei 4.9 milioane de pensionari, pe care a repetat-o si aici de doua trei ori, papagaliceste. Pai asa presedinte juc ator cum e nu are decat sa adune totii pensionarii Romaniei la un loc , ca ntr-un lagar si sa aranjeze cu Gold Corporation sa le dea si pensionarilor, ecaruia, c ate o lingura de cianura cum are sa le dea si motilor. Adevarul este ca lui Basescu nu-i mai pasa de moti de acum nainte, nu mai trebuie s a le ceara nca un mandat de presedinte, asa ca poate sa faca schimbul aurului pe cianura cum doreste compania straina la ordinele c aruia se vede ca este. Pe B asescu de asemenea nu-l intereseaza distrugerea frumosului mediu din Muntii Apuseni, nici ca sunt tari europene care au interzic folosirea cianurilor n minerit. El ramane orb la faptul ca toate celelalte exploatari aurifere pe care a pus mana Gold Corporation, sunt n alte tari , nu n Canada, oare de ce , doar Canada are mai multe zacaminte de aur decat Romania ?! Nu a realiyat nici amanuntul , semnicativ, ca celelalte exploatari aurifere pe care a pus mana respectiva companie sunt e n deserturi, e n munti sterpi, nepopulati, nu ca Rosia Montana o arie bogata si majestoasa cu or a carpatica si cu o populatie densa, milenara n cincisprezece sate ?!? Toti oamenii liberi si lucizi au vad si compara, numai el, cel mai josnic dintre vanzatori de tara, evit a !! In schimb, degajat si popular cum i place sa se dea n fata camerelor de luat vederi, ne da de stire ca i s-a aratat lui o exploatare aurifer a la suprafata ( n clasica form a de palnie - NA ) n mijlocul unei asez ari. Formidabil, cum e pus sa ne fraiereasca cu aceasta reclama a companiei, fara s a ne spuna cum se face exploatarea minereului si unde-i procesarea cu cianura a minereului, nici faptul c a acela asezare e temporara, pe perioada exloatari minereului. Simple omisiuni de propagandist cu cianura. In alta ordine de idei, habar nu are ca, la Baia Mare exista un grup de cercetatori romani, la ce-a mai ramas din fostul Institut de Metale Neferoase, care au lucrari originale, avansate si experimentate legate de extragerea metalelor pretioase far a sa foloseasca cianuri si sunt pe cale de-a naliza un ntreg proces tehnologic de extragere a metalelor pretioase fara rezidi atat de toxice, daunatoare mediului. www.cetateaculturala.wordpress.com 54 Insa se zbat cu lipsurile nanciare, au nevoie de 100.000 de euro, pe care nu-i g asesc n toat a Romania si nici Vasile Frank Timis sau Gold Corporation, foarte tare interesati de aurul romanesc, nu i investesc ! Vasile Frank Timis la un Christmas Party la Londra, ntr-un cerc politic de varf si-a permis sa faca o donatie de 100.000 de dolari, iar Gold Corporation mai bine arunca sutele de mii de dolarii n propaganda ordinara decat s a sprijine cercetarea stiintica romaneasca beneca mediului nconjur ator. Banii lor, treaba lor, noi doar ne dam seama de adevaratul lor prol moral. Grupul cercet atorilor de la Baia Mare si spun speranta n academicianul Ionel Haiduc , o somitate n chimie, care a condus echipa academica ce a stopat programul companiei Gold Corporation, ce ar o devastatoare bomba cu cianura deasupra Rosiei Montane si a celor cincisprezece sate din mprejurimi. Pentru Basescu toate astea nu au importanta, el a venit la Rosia Montana sa puna placa cu pensionarii si sa transmita mesajul de unda verde pentru cianurizarea Rosiei Montane. A plecat st apanit de culoarea apei ce esea din mina si sem ana cu coniacul. Ma mir ca nu s-a aplecat sa ia o gura. Ce trista marioneta cu suspendari, nc a doi ani va juc ator n sforile str ainilor pe urm a va azvarlita la cosul lor de gunoi, iar n istoria romanilor va asezat al aturi de vanzatorii acestei tari. Pentru ca nu a perceput acest popor de pe pozitia de presedinte al tarii si mult mai putin a nteles ce trebuia sa fac a pentru aceasta tara. Niciodata nu s-a oprit sa judece ce au vrut sa ne nvete naintasii nostri lucizi si iubitori de tara, cand ne-au ndemnat cu Prin noi nsine sau cat adevar este n: cu cat esti mai dator cu atat ai mai putina libertate, independenta, demnitate ! Mi-e mila de el de-mi vine sa-i dau un ban din pensia mea de sase sute saptezeci de lei dupa saptesprezece ani practicati ca medic n Romania . IN DRUM SPRE ROSIA MONTANA Acest video-clip cu presedintele juc ator dupa cum i canta strainii, alte informatii de la motii locali sau persoane competente prin pregatirea lor profesionala si imagini din patrulaterul aurifer din Muntii Apuseni, ncet au pus stapanire pe mine si am hot arat, ca la ntoarcerea la Casa cu Flori din Bistrita, sa trec prin Muntii Apuseni, pe la Rosia Montan a, sa am eu propriile mele imagini, propriile mele pareri. Am plecat din Timisoara dimineata, dupa ce mi-am luat ramas bun de p arintii mei din cimitirul din Fratelia. Da, am eu un cult permanent si profund pentru ei, i pomenesc si i plang cat voi tai. Cred ca ceva aparte, anume din suetele lor au ramas si n mine, n suetul meu. Desi nu-s religios, am un cult al mortilor marcat pentru ca sunt istoria r adacinilor mele, a intei mele ntr-o lume care trece far a noima daca nu-i stim, i uitam. S oseaua spre Lugoj e foarte bun a, se merge rapid si trece prin Recas, comuna mare bogata si de ecare data, cand trec prin ea, mi aduc aminte de munc a patriotica pe care o facem mpreuna cu colegii mei, dupa sesiunile de examene din vara, la Gostatul Recas. Acum nu mai este gostat, au mai ramas totusi cramele de C adarca de Recas ! De la Lugoj o iau spre Nord, spre Deva, pe lang a Muntii Poiana Rusca trecand prin comuna n care s-a nascut primul om din lume care a zburat cu o masina proprie, prin forta proprie si fara alte anexe, Traian Vuia. Atunci, n 1872 cand sa nascut, romanii i ziceau comunei Surducul Mic, azi n cinstea si memoria unuia dintre pionierii aviatiei mondiale i spun Traian Vuia. Cu adevarat viu, ager, instruit cu doua licente universitare de la Budapesta, pleaca la Paris sa realizeze visul omenirii: sa inventeze o masina cu care sa poata zbura !! S i n 1906, cu masina sa cu aripi s-a ridicat de la pamant si a zburat. O, da, e adevarat s-a ridicat numai cativa centimetri si a zburat numai cateva zeci de me- www.cetateaculturala.wordpress.com 55 tri, dar a fost atunci la nceputul nceputurilor aviatiei mondiale, cand el si alti doi romani, Aurel Vlaicu si Henry Coanda, au fost n fruntea ei. Ce maretie, ce stare de mandrie pentru natiunea al carei u este. Ce oameni de frunte n lume a dat mica noasta natiune de-a lungul istoriei ei europene iar acum a decazut economic mai rau decat sub dictatura comunist a. Am zburat printre primii n lume, am minerit n Muntii Apuseni nainte de a veni romanii, iar acum am ajuns sa facem programe si contracte prin care vom ceda strainilor 80% (optzeci la sut a) din aurul ce se va extrage de la Rosia Montana si asta pentru ca ne garanteaz a ca vor angaja cateva sute de romani la moderna lor min a n urma careia, doar n cativa ani, va ramane un munte de cianur a si iar cateva sute de someri. Va mai rau decat acum !! Nu pot sa cred ca Basescu e chiar atat de prost si nu poate analiza o situatie atat de simpla, indc a totusi a dat dovada de un IQ mediu, realizeaza ce se va nt ampla dupa extragerea total a si rapida a minereului de aur, dar el este un ticalos fara simtire fata de aceasta natiune, far a caracter, un mare sarlatan . Inainte de a intra n Deva iau drumul care merge la Brad, trec podul peste Mures si am intrat n Tara Motilor din Muntii Apuseni. E o zi de vara, senin a, ntr-o tara de un frumos pitoresc geograc, ridicata de pe niste munti vulcanici, care aici au scos la suprafata numai metale pretioase din mijlocul incandescent al micutei noastre planete. Din nefericire, din mare nedreptate, metalele astea pretioase au generat o istorie grea a celor ce au trudit n galerii s a le scoata la suprafata, s a straluceasc a pentru altii, departe de aceast a tara. Cerule Mare, de cate ori am colindat prin muntii acestia atat de frumosi cu oameni cu suet din lacrimi. Am nceput din studentie cu rucsacul n spate pe jos, pe platformele trenurilor nguste trase de moc anit a, cuvant ce deriva de la mocan cum li se mai spun oamenilor de la munte, cu camioane de ocazie ce miroseau puternic a ben- zina si se stricau des, lasandu-ne n drum n noapte, dar de ecare data un suet din lacrimi ne gazduia, ne ospata din putinul lui. Apoi cu castravetele cum i spuneam masinii noastre familiale, cu Ica si Florin. Acum cu VW, un golfulet ce stramba din nas pe drumurile noastre. Peisajul pe Valea Valisoare, ce serpuieste printre dealuri mpadurite si largi pasuni montane mi rascoleste amintirile trecutului. De sus din Pasul Valisoare cobor n Brad, un orasel cu rezonante istorice si traditii n mineritul metalelor pretioase. Urmeaza o intersectie unde o iau spre Abrud pe un drum denivelat si cu gropile petecite cu bitum de proast a calitate, strajuit de buruieni si de ce mai arunca unii trec atori din goana masinilor. Benzinarii saracacioase cu grupuri sanitare murdare. Abrudul pentru mine are o rezonanta istorica unica. Doua semnicative evenimente s-au petrecut aici pe care rom anii ar trebuie sa le cunoasca bine, sa le judece si sa ia aminte. Evenimente de care presedintele juc ator si ordonanta lui, Boc, nu au tinut cont, indca acum mai mult ca niciodata n trecut, paragina micului orasel este uluitoare, depresiva. E drept este si vina administratiei locale si nepasarea citadinilor greu ncercati. Cea mai d arapanata casa, intentionat lasata prad a unei distrugeri rapide, ca sa se stearga istoria motilor, care trebuie globalizati de c atre Gold Corporation, este cea de la o r ascruce, pe care, nca se mai aa doua placii de marmura pe care scrie: In aceasta casa s-a pus la cale tradarea si prinderea lui Horia si Closca n decembrie 1784| iar sub ea, pe a doua placa: In subsolul acestei case au fost tinuti n lanturi Horea si Closca n noaptea de Anul Nou (1784 1785 ) iar n zorii zilei au fost escortati la Alba Iulia. Casa care ar trebui sa e un muzeu amplu documentat al r ascoalei iobagilor din Muntii Apuseni condusi de Horia, Closca si Crisan este o ruina strigatoare la cer, cu acoperisul spart si www.cetateaculturala.wordpress.com 56 tigle furate ca distrugerea s a se faca mai repede, cu geamuri sparte, cu tencuiala c azuta si caramizi distruse de ape si igrasie, iar gardul din fata ruginit si incomplet las a sa se vada buruienile ce au nceput s a creasca si pe trepte. Cerule mare, ce natiune de tr adatori am ajuns ! Nu am ajuns, am fost din totdeauna, genele plebei romane se v ad n noi de la tradarea lui Vlad Tepe s, Mihai Viteazu, Tudor Vladimirescu, Ioan Antonescu, dar astazi sub Ion Marcel Ilici Iliescu si Traian B asescu s-a atins apogeul. Pe capetele conducatorilor rascoalei iobagilor s-a pus un premiu de 300 de galbeni, astazi tradarea poporului roman se face prin comisioane de douazeci si doi de ani. Atunci, n Secolul al XVIII-lea european, numit secolul luminilor si al emanciparii nationale, s-a vorbit mult de r ascoala iobagilor romani, despre substraturi de vitejie si legaturi masonice, despre cele patru ntalniri a lui Horia cu mparatul habsburg, Iosif al Doilea, despre aurul motilor care nu ar mai ajuns la Viena ci la Paris, pentru pregatirea revolutiei franceze din 1789, dar acum guvernele post decembriste tac si ascund emanciparea nationala distrug and evidentele ridic arii unei natiuni mpotriva tiranilor de orice fel. Au motive, dar au si ordine straine n acest sens, trebuie sa le execute ori adio guvernare. In centru se a a o cl adire cu etaj, cu restaurant la parter acum, pe care se aa o alta placa pe care scrie: In aceasta casa a suferit moarte de martir, pentru cauza revolutiei de la 1848 1849 Petru Dobra prefectul tinutului Zlatnei. Cine o hotarat acest text torsionat ? Despre ce fel de revolutie se vorbeste aici, de atunci din Muntii Apuseni ? C ati din cei ce cunosc adev arul istoric al R azboiului motilor de neatarnare catre Hatvani, dar va reveni cu legiunile sale si aspru va r azbuna omorarea prefectului Petru Dobra si-a a celorlalti romani din Abrud. Ii va nvinge si izgoni pe unguri din Tara Motilor. In paranteza, pentru adevarul istoric, Petru Dobra, Ion Buteanu si Ion Dragos se aau la Abrud la ntelegere de pace cu trimisii lui Kossuth, care a promis ca pe timpul convorbirilor armatele lui nu vor ataca. Maiorul Hatvani nu s-a tinut de promisiune, a atacat si a luat prizonieri delegatii romani. Petru Dobra, pentru atitudinea sa intransigenta, a fost schingiuit groaznic, apoi mpins si aruncat pe fereastra de la etaj, n momentul n care a cazut honvezii lau mpuscat strigand ca a ncercat sa evadeze !! Tot n acest centru, cu cl adiri si biserici posomorate si neglijate am mai vazut si casa n care a fost g azduit Nicolae Iorga , la doctorul Laurentiu Pop, n 1905. Marele istoric a citit si studiat si scris enorm, dar a avut timp de peregrinari istorice n care simtea, traia si onora naintasii romanilor. Azi, nici istoricii din Bucuresti, poate nici cei din Transilvania nu au timp sa vina la Abrud sa vad a casa darapanata n care au fost tradati si apoi detinuti n lanturi Horia si Closca, sa intervina pentru renovarea si deschiderea unui muzeu pe masura si semnicatia acelei rascoale, avand drept rezultat abolirea iobagiei n Transilvania ajunsa pe mana nobililor unguri, dar sub stapanire habsburga. Dupa cativa kilometri am ajuns la un indicator mare, nou, ce indica directia spre Rosia Montana si am v azut si marele avant economic adus de programul Gold Corporation, asat printr-un ceas digital xat n indicator. Dar ma opresc la ce ne indica istoria aurului de aici. la Ungaria , mpotriva honvedseg-lui lui A AURULUI DIN O ISTORIE UNICA Kossuth sunt de acord cu acest text, care asMUNTII APUSENI cunde marea ticalosenie a maiorului Hatvani, De aproape doua mii de ani ecare stapanire care a transformat convorbirile de pace n masacrul motilor si conducatorilor lor. Avram care a trecut prin Muntii Apuseni a exploatat SIA Iancu a scapat din asedierea Abrudului de aurul lor. In galeriile minelor de la RO www.cetateaculturala.wordpress.com 57 au fost descoperite ntre anii sa faca gropii, sa-l caute si-n adancime , era loMONTANA 1786 si 1855 T ablitele Cerate prin care gic, a fost cu succes . Astfel au aparut primele se conrma existenta acestei mine de aur din anul 131 AD, atestand documentar si una dintre cele mai vechi localitati europene numit a Alburnus Maior (Rosia Montana de azi, Abrudul a fost numit a Alburnus Minor) AURUL A fost primul dintre metale care a facut cu ochiul omului primitiv, n urma cu peste 20.000 de ani si, oricat a evoluat omul de atunci, privirea sa tot de str alucirea aurului e atrasa si, daca de la nceput, a fost considerat metal sacru printre celelalte, cu timpul a devenit metalul mbogatirii, avutiei si puterii n lume. Metal nobil, fascinant prin str alucire, ademenitor, are duritate redusa si este considerat cel mai plastic metal, nvaluieste orice, ambitioneaza si nseal a. E maleabil dar nu se lasa oxidat, acizi nu-l modica n saruri, este stabil, aproape ti vine s a crezi ca e etern, daca ar exista eternitate. S i pentru ca nu exista eternitate nici aurul nu rezista asa zisei apei regale o combinatie de acid clorhidric si azotic indc a omul nu mai e primitiv si a inventat, ntre timp, si anti-eternitatea ! Se g aseste mpreuna cu alte metale rare, nobile, aproape pur, dar cum nici stralucirea soarelui nu e pura, la fel nici aurul. HERODOT : Agatarsii sunt oameni nstariti si poarta mult aur, locuiesc mpreuna ca fratii si nu se invidiaza ntre ei. Agatarsii se pare ca au venit odat a cu scitii pe meleagurile noastre nou a sute de ani nainte de Christos - si au adus cu ei aur din Muntii Urali . Agatarsii, oamenii ai muntilor au fost atrasi de Muntii Apuseni unde, la fel ca n Urali, au nceput sa caute aur n albiile raurilor. S i l-au gasit din abundenta !! Gasind aur n albia raurilor, au tot urcat pe rul lor si au nceput gropi, primele galerii pe marginea paraielor, a raurilor, indc a n credinta lor practica aurul venea din adancuri !! Geto-dacii au observat ndeletnicirile agatarsilor si au nceput sa caute si ei aur n albiile raurilor sau prin mineritul primitiv si au adunat mult aur. Atat de mult ncat istoricul roman Diodor spune ca regele geto-dacilor, Dromichaites, cand l-a b atut pe Lisimach, generalul lui Alexandru Macedon, avea o mie de tone de aur curat !! Nu stiu cum s-a f acut calculele oricum se pare ca avea mult aur, dar si-a invitat nvinsul la o masa tare saracacioasa ca sa-l ntrebe dup a ce saracie a venit n tara lui . Apoi, sunt date istorice care precizeaza ca fenicienii si grecii cump arau aur de la geto-daci, bazate si pe faptul ca la Rosia Montana s-au gasit monede macedonene din secolul patru nainte de Christos . . . deci de atunci stapanii acestor munti dadeau aur pe banuti de cupru . . . La Rosia EPOCA PREROMANA Montana sau g asit urme evidente de minerit naintea cuceririi Daciei de legiunile romane. Marturie ind g aurile din munte facute prin metoda focului puternic dup a care aruncau apa rece cu otet ce surau stancile pe care le desprindeau mai usor n cautarea aurului. Astfel, nainte de venirea romanilor, geto-dacii se ndeletniceau si cu mineritul aurului. In anul 2000 o echipa de arheologi francezi a f acut cercetari la Rosia Montana si a descoperit galerii vechi de mina cu sustineri din lemn. Cercetari cu Carbon 14 demonstreaza c a aceste barne erau dinainte de Christos !! angerea Daciei Infr EPOCA ROMANA n 106 AD a nsemnat, ntai de toate, pentru Imperiul Roman 164 de tone de aur si 331 tone de argint aducand Romei cea mai mare prada de razboi din toata istoria imperiului. Marturie la aceasta armatie sta sarb atorirea victoriei la Roma timp de 150 de zile continuu !! A fost anul n care romanii au fost scutiti www.cetateaculturala.wordpress.com 58 de impozite iar moneda de aur a imperiului a devenit pe nca odata mai grea decat fusese nainte !! La atata aur, era normal sa i se ridice lui Traian cea mai mare columna printre mp aratii imperiului. E momentul s a lasam deoparte teoria fauririi poporului nostru din legionarii romani si femeile dace. Gata, vremurile n care ne ameteam si ncantam cu idila dintre romani si daci n f aurirea poporului roman a trecut, chiar daca ntr-un moment istoric, sau mai multe, ne-a fost de ajutor. Pe Columna lui Traian nu este nici cel mai mic semn n acest sens, doar cat de viteji au fost romanii si cati sclavi daci au adus cu ei. Astazi, istoria a trecut de la fantezie la rationament istoric, comparativ. Urmarind cresterea si descresterea imperiului roman nu gasim date care sa ateste ca legiunile romane, cu oricele n coltul gurii, au venit sa procreeze popoare latine ci sa cucereasca, supuna Dacia si mbogateasca Roma ! Dupa victoria legiunilor lui Traian n Dacia , Roma a fost de-a dreptul uluit a, zguduita de atata aur si argint, de povestile despre bogatiile fabuloase ale noii provincii imperiale. Toate aceste noutati, despre frumoasa si bogata provincie, au determinat o parte din plebea Romei s a ia drumul Daciei, sa se procopseasca. Cu siguranta, judecand omenirea, care n anumite privinte nu s-a schimbat deloc, a fost prima goan a dupa aur din istoria lumii, indca n istorie se vorbeste despre un drum al aurului din Dacia la Roma . Mai mult, cu acelasi rationament istoric, printre cei veniti au fost si crestini ce au diseminat, noua religie cum s-au priceput, printre dacii n buna parte monoteisti deja. Drumul aurului s-a suprapus cu drumul crestinismului timpuriu. Pentru cotropitorii Daciei, devenita provincie romana, nu leaganul unui nou popor latin ci exploatarea aurului a fost prima preocupare. Ca sa mearga treaba mai bine si mai bine, cu spor mai mare, prefectii romani au adus mineri din Dalmatia si Iliricum pentru exploatarea aurului din noua lor provincie. Descoperirile arheologice arata o mare dezvoltare romana la Rosia Montana. Mineritul a fost protabil si pe langa minerii adulti din alte parti ale imperiului, numiti hospites , cu experienta si tehnica acelor vremuri, ce cunosteau si metode de evacuarea apelor din galerii folosind cu mijlocul roatele cu cupe, erau adusi si sclavi. Munca cea dura si grea o faceau sclavi, care odat a bagati n mina nu mai ieseau decat morti, indca acolo traiau si s apau dupa aur pana la epuizare si moarte. Inginerul miner Valentin Rus care a scris o documentata istorie a mineritului la Rosia Montana si ne-a fost ghid n galeriile romane a le minei, ne-a spus: multi sclavi din min a cereau sa devina gladiatori si sa se lupte pe viata si moarte decat sa mai ramana n ntunericul minele de contrast, gladiatorii care nu aur de aici. In dadeau dovada de luptatori cutezatori si viteji n arene erau amenintati ca vor trimisi n mina de aur de la Alburnus Maior, unde vor muri ca niste sobolani n ntuneric. Plebea romana, venita n goana dupa aurul noii provincii romane, rascolea mai mult albiile raurilor din Muntii Apuseni, a Ariesului si ale Crisurilor. Aurul adunat, se topea n creuzete de lut si se turna n lingouri ce luau drumul de aur spre Roma . Se estimeaza ca romanii de la Rosia Montan a trimeteau trei tone de aur pe an si astfel, n timpul stapanirii lor n Dacia au dus la Roma trei sute de tone de aur, pe langa cel pradat la nceput, n 106 AD, cand Traian la nvins pe Decebal, fara sa-i aduca n dar nici m acar o lupoica deformata, cu trei tate siliconate, cum au xat-o niste aberanti de curand pe scarile muzeului de istorie din Bucuresti. Ma rog, pentru cata istorie romaneasca stiu bucurestenii e tocmai potrivit a ( mi cer scuze de la exceptii, si sunt destule, dar nu-i scuz pentru ca o accepta www.cetateaculturala.wordpress.com 59 acolo, n continuare ) la Rosia Montana pentru un raport amplu deplasarea jefuirii nu s-au oprit sa minereasc a, s-au multumit cu ce au pr adat. Hunii sufereau n spatiile nchise, muntoase, mpadurite asa ca nu au lasat nici o urma de asezare dupa trecerea lor. Ostrogotii au fost mai receptivi la aurul de aici si de la ei ne-a ramas Tezaurul de la Pietroasa Closca cu pui de aur FEUDALISMUL timpuriu a nceput cu ungurii care au aat de aurul muntilor si au urcat pe Mures si Crisuri pentru c a n albiile acestor rauri nca se mai g asea aur, ajungand pana la sursa cea fabuloasa auro-argentifer a din Muntii Apuseni. Cum ungurii nu aveau nici o pricepere, dar le placea aurul, s-au nvrednicit sa-l prade de la moti iar regii lor au colonizat zona cu mineri sasi. Astfel, n 1325 Regele Carol Robert de Anjou a concesionat Baia de Aries unor mineri din Saxonia, ce au venit cu unelte si tehnic a miniera mult mai avansata, deci au fost mult mai productivi. Odata cu minerii au sosit si alti meseriasi ceea ce a dus la o superioara dezvoltare a localit atilor miniere. Atunci, galeriile romane ce nsumau vreo sapte kilometri sunt prelungite cu alte galerii cu prol diferit, boltit, sustinut de zidarie uscata din piatr a cioplita. Dup a nfrangerea regatului ungar n 1526, Transilvania devine principat autonom dar vasal otomanilor, care nu si aduc prea mare contributie n minerit, doar n colectarea aurului prin toate mijloacele. Odata nvinsi otomanii, Transilvania este ncorporata n Imperiul Habsburgic iar mineritul din Muntii Apuseni ia un avant nemaintalnit din epoca romana. Insasi Maria Teresia se implic a n accelerarea si performanta mineritului, d and porunca sa se fac a tauri speciale pentru apa necesara stampurilor instalatie mecanica din lemn folosita la sfaramarea minereului dupa care numarul stampurilor a dep asit mia, dupa cum reiese din raportul baronului Ignatz von Born, ce a fost trimis de curtea imperial a cum scrie si inginerul miner Valentin Rus n istoria sa. Ei au deschis noi galerii, carora le-au dat denumiri religioase ca: Sfanta Treime, Inaltarea Domnului sau Sfanta Cruce, ultima ind cea mai lunga si bogata n care vagonetii de lemn pe sine din lemn au fost treptat nlocuite cu cele din er. Astazi, cand privim cu admiratie cat de mareata este Viena, fosta capitala a imperiului habsburgic, stim ca la baza ei sta munca perseverenta a habsburgului si aurul motului. La sfarsitul Secolului XIX-lea n Muntii Apuseni, scrie Inginerul Valentin Rus n documentata sa lucrare istorica despre Rosia Montana : existau mici exploat ari miniere , proprietate individual a sau proprietatea unor asociatii miniere pe cuxe si precizeaza ca desi mici proprietari lucrau rudimentar au atins cele mai mari si bogate minereuri aurifere. De amintit, pentru ca merit a ca exemplu, printre mici proprietari individuali din vremea hasburgica se aa si un mecena al motilor, Mihail Gritta, care, ind foarte norocos n exploatarea sa, din aurul gasit a ridicat sapte biserici romanesti, printre care si vechea biserica ortodoxa din Rosia Montana n 1781, cu un turn zvelt de 31 de metri, ceea ce a fost un semn de emancipare pentru moti, printre celelalte confesiuni cu biserici mai mari. POPOARELE MIGRATOARE ind n despre starea si performanta mineritului, dupa SECOLUL XX In timpul Primului Razboi Mondial multi mineri au fost recrutati si dusi pe diferite fronturi, multe mine s-au nchis iar, dupa 1918, noua administratia romaneasca a fost nepriceputa si obstruat a, n fel si chip, de fosta stapanire. Au trecut niste ani buni pana ce mineritul la Rosia Montana sub administratie romaneasca sa atinga ritmul anterior r azboiului, si ntr-un deceniu a reusit exploatari pe noi galerii n lungime de 20 Km. Cand totul ncepuse sa mearga ca pe roate a intervenit Al Doilea Razboi Mondial, ocuparea si exploatarea Romaniei de catre eliberatorii www.cetateaculturala.wordpress.com 60 sovietici, nationalizarile si sovromurile impuse. Nationalizarea din 1948 a trecut automat toate asociatiile si societatile miniere n proprietatea statului de democratie populara ce era ncatusat si tras, n mars fortat si dur supravegheat, sa ajunga comunismul fratelui de la rasarit. In vocabularul dictaturii comuniste apare sintagmele: sarcina principal a, productii marite, ntreceri socialiste, cincinale, victoria comunismului n ntreaga lume. Chiar asa, trebuie nsa precizat c a mineritul, n noua societate comunista impusa, a beneciat de foarte buni specialisti romani, formati la Institutul de Mine din Petrosani, care au proiectat minele si instalatiile miniere la parametri mondiali, dar la norme de productie peste putinte ce au fost trasate ca sarcina de partid si stat. Nevoia tot mai mare de aur a impus o cercetare riguroas a a zacamintelor de aur din patrulaterul aurifer din Muntii Apuseni, cu maximum de focalizare la Rosia Montana, unde au fost angrenate mai multe echipe complexe de specialisti, formate din ingineri, tehnicieni, geologi, topogra, forjori pentru esantioane, care au adunat cu mult profesionalism date necesare, concrete. La sfarsitul cercetarilor concluziile au evaluat ca la Rosia Montana se gasesc 300 de tone de aur si 1.600 tone de argint, plus alte metale pretioase necesare n tehnologiile actuale, moderne. Pe aceste date Consiliului de Ministri au hotarat ca din 1970 sa se nceapa exploatarea minereului de aur de la suprafata, ncep andu-se cu derocarea muntelui. Tehnologia exploatarii la suprafata, chiar dac a nu a fost la cel mai ridicat nivel, a reusit sa exploateze minereu din care se extr agea 340 Kg de aur si 1.800 Kg de argint pe an. Din 1974 exploatarea subterana s-a sistat si galeriile au fost parasite mpreun a cu o mare parte din utilajele din ele. DUPA DECEMBRIE 1989, s-au insta- lat la guvernare oportunisti si parveniti dornici sa se mbogateasc a mai rapid decat ncrancenatii capitalisti. Capitalistii straini, n patologica lor stare de navutire si dominare economic a, au g asit n guvernantii post-decembristi marionetele care raspund rapid, bine si slugarnic la comenzile lor, multumindu-se cu marunte favoruri si comisioane. Prin strategia lor de dresori dominanti le-au indus ideea c a industria romana este doar o gramada de er vechi ce trebuie blocata, stopata, degradata si apoi vanduta lor la pretul erului vechi !! Iliescu cu Petre Roman si Adrian Nastase au depus zel si ravna n acest sens si rezultatele s-au vazut n cativa ani. In industria mineritului, ruinarea se vede peste tot, dar Rosia Montana este un caz special de urmarire si vanare a bog atiei dup a o ruinare programata, ca apoi sa e vanduta de zeci de ori sub adevarata ei valoare. Fapte: n 1989 exploatarea la suprafata functiona cu 1200 de angajati si era n limitele ecientei, n anul 2000 mai erau 800 de angajati carora li se inducea ideea de inecienta, nerentabilitate, nesiguranta si n 2006 exploatarea de la Rosia Montana s-a nchis, punand n somaj de mizerie 450 de angajati. Cifrele sunt din volumul RO SIA AUR si ARGINT lucrare scrisa MONTANA de inginerul miner Valentin Rus, director al Societatii Rosiamin . Astazi autorul este si ghid turistic ale galeriilor romane din Rosia Montana si nadajduieste ca, odata si odata, fostele galerii miniere sa e amenajate n cel mai mare muzeu minier al Europei, pentru c a atat ca lungime cat si n timp istoric este pe primul loc. Dupa 1989 , n ntreaga Romanie, industria mineritului a intrat ntr-un declin rapid pana la nchiderea majoritatilor minelor. Acest colaps al mineritului se datoreaza celor trei www.cetateaculturala.wordpress.com 61 factori majori: presedintilor si guvernelor lor post-decembriste, minerilor dezorientati, dezinformati si rapacit atii capitalistilor straini. Guvernele corupte si capitalistii str aini si-au dat mana n a deruta si dezaxa societatea romana, n a o depersonaliza si deznationaliza, n a sar aci Romania si a o supune intereselor straine. Guvernele lui Iliescu si Basescu au dus la ndeplinirea acestor interese straine, chiar mai mult decat se asteptau bancherii globalizarii si pe langa ei tot felul de impostori. Pentru armatiile de mai sus este ilustrativ, edicator ce se ntampla la Rosia Montana, cea mai bogata n minereuri de metale pretioase din patrulaterul aurifer al Muntilor Apuseni, unde a aparut Gold Corporation, o companie caracatita n exploatarea aurului lumii, pozand aici cu oferte si programe de binefaceri sociale, n spatele carora se ascund adevaratele intentii de proturi exorbitante. Ajunsi aici cu istoria reala, trebuie f acuta o paranteza, oprindu-ne un moment la Vasile Timis, cel ce a deschis ochii, din calcule si inginerii nanciare, companiei Gold Corporation catre eldorado din Muntii Apuseni, de la Rosia Montana. Fara nici o ndoiala maramuresanul Vasile Timis , nascut n 1963 la Borsa si absolvent al scolii profesionale auto-mecanica, este un om de afaceri nnascut cu norocul de partea sa, daca la varsta de 45 de ani se nscria printre cei cinci sute cei mai bogati englezi, indca acum tr aieste la Londra cunoscut sub numele de Frank Timis, dar face afaceri si n Romania unde se plaseaza ntre primi zece romani c apatuiti recent, daca lu am n considerare ca dupa absolvirea scolii profesionale, a plecat din Romania cu mainile goale si s-a xat n Australia unde a nceput ca sofer, camionagiu. Cand a avut primul sau camion s-a declarat companie, apoi a minerit vreo sase luni ntr-o regiune numit a plastic paraul tantarului si si-a deschis o companie proprie de minerit, mai mult o rma, din spatele careia s-a lansat n bursa, unde norocul i mergea nainte deschizandu-i toate usile. Vasile Frank Timis este o minte nanciara efervescent a cu o vointa si cutezanta rara, care a experimentat cu succes, pana acum, metoda ndat a ce dai faliment cu o companie, imediat deschide alta mai ndrazneata si astfel n 1995 a pus pe roate Gabriel Resources un adevarat cal troian la bursa cu care si-a deschis alte oportunitati de mbogatire. Printre portile deschise se numara cele din Romania, ncepand cu Regia Autonoma a Cuprului din Deva, care s-a falit cat de bogata este prezentandu-i deschis toate cercetarile si documentatia resurselor minerale din Muntii Apuseni facute de specialistii romani n deceniile trecute. Sigur ca l-a atras bog atia Muntilor Apuseni, unde a nceput prospectiunile de vericare a datelor. Vasile Frank Timis nu a venit singur ci mpreuna cu calul troian, Gabriel Resources, dar al zeilor nanciari pentru Rosia Montan a si asa muntele de aur al motilor se va mistui n b ancile zeilor nanciari n timp ce motii vor ramane, cati vor mai r amane, cu nca o istorie amara, dar de data asta si far a aurul muntilor lor. - 2012 RO SIA MONTANA Am ajuns n piata Centrului Istoric al Rosiei Montane, epicentrul propagandei RMGC pentru cei ce vin din alte parti aici, condusa cu o strategie informationala de Gabriel Resourses companie de explorare si dezvoltare din Toronto care a obtinut dubios si o licent a de exploatare a ntregului minereu, dar nca nu a primit aprobare de nceperea extractiei si de prelucrare cu cianura. Intre timp licenta a expirat, s-au gasit mari abateri de la legile statului roman si internationale ale proiectului RMGC, dar compania de explorare si dezvoltare persista cu ncapatinare diabolica, prin tot felul de negocieri si targuieli, prin manipul ari propagandistice sa obtina aprobarea acestui proiect total dezavantajos economic Romaniei si daunator, www.cetateaculturala.wordpress.com 62 nociv mediului natural. In acesti ani a aparut o contracarare puternica din partea unor localnici ce sustin suntem supusi, manevrati si exploatati mai rau ca pe vremea sovromurilor . Acestora li s-au alaturat, si continua s a se alature, academicieni, cercetatori de nalta calicare, elite culturale si artistice, sociologi si alte categorii de intelectuali, cet ateni lucizi din toata Romania si mpreuna se opun cu ar- manipulata economic si psihologic de Gabriel Resources din Toronto, nintata n 1995 de Vasile Frank Timis, ce este presedinte peste zece directori !! I-am gasit pe Internet, mari specialisti n jongleriile bursei torontone. Acestia, au motive determinate sa pun a mana pe acest tezaur romanesc si sa-l bage n bursele si bancile lor, dupa principiul capitalist: a fost sute de ani targul de s ambat a al motilor, al meseriasilor si comerciantilor de la poalele muntelui de aur, nesecat n peste optsprezece secole de minerit continuu. Piata este nconjurata de cladiri vechi, de secole, marcate adanc de ruinare ce au fost l asate asa de noii proprietari. Dintre cl adiri, din cea mai reprezentativa a mai r amas doar fatada si aceasta n stare de pre-prabusire, pe care noii proprietari au acoperit-o cu niste panze, ca niste tifoane groase, pe care au pictat cum va arata acea cladire renovat a. Acest tratament de pansare cu tifoane pictate l-au aplicat si altor cladiri din piata, ce vor scoase nou-noute ca din palaria iluzionistului, dupa ce vor primi aprobarea s a secatuiasca denitiv nu numai un munte de aur ci patru munti: Cetate, Carnic, Orlea si Jing considerati ca ar contine cel mai mare zacamant de aur si argint din Europa si unul dintre cele mai bogate din lume. Pana la obtinerea aprobarii cladirile raman n agonia daramarii, mascate de bandaje de tifoane groase pictate, pentru ca guvernele Basescu nu au fonduri de renovarea patrimoniului, numai pentru ICR-ul patibularului patapievici. Pentru mine, la prima vedere mi dau imaginea cadavrelor din morga acoperite cu cearceafuri, dar, n realitate sunt frescele propagandei, se poate ncepe un razboi unde e mult petrol ) In spatele acestui centru istoric atat de sarac si p araginit, n letargie, ajuns de com a si n coma, printre turnuri de biserici vechi se vede stralucitor muntele de aur decapitat si derocat de exploatarile trecute, ale comunismului a tot biruitor ! Stralucirea muntelui releva bogatia pe care o contine si parc a adevereste cat de mare va protul companiei de explorare si dezvoltare oferit de catre noii vanzatorii ai Romaniei. In cativa ani de exploatare modern a, intensiva cum ni se spune si putem crede, l vor rade mpreuna cu alti trei dintre ceilalti Munti Apuseni. Atunci n aceast a piata istorica vor r amane doar niste cladiri ref acute supercial, prin lucrari si materiale ieftine, care n interior se vor sprijini pe consolidari cu barne mascate, decorate cu sclipiciuri si zugraveli lavabile, pardosite cu plastic second hand, iar la exterior, n locul bandajelor propagandistice de azi, vor niste tencuieli netede si colorate, usi si geamuri de termopan, tot din plastic. Pe fatade vor puse tablite de alam a cu tot felul de informati istorice si atentionare: proprietate Gabriel Resources, indca deja sunt ale companiei, achizitionate ntre 2002 si 2008 cum scrie n proiectul lor. Binenteles ca au fost cumparate la pret de moloz, dar cand gabrielenii am io motiv sa-i numesc asa pe cei zece directori condusi de presedintele lor Vasile Frank Timis - si minimum de investitie si maximum de gumente pertinente proiectului RMGC !! prot , la care, n globalizarea intensiva s-a adaugat prin orice mijloace de la manipulare a si ajungand, chiar, sa se Piata veche e cu psiho-economic a de aranjamente teroriste (vezi cum adevarat istorica, foloseasc www.cetateaculturala.wordpress.com 63 vor lua talpasita cu muntii de aur n spinare, nu nainte de-a aranja cu guvernantii statului roman sa le cumpere de la ei, dar la pret de palate din marmura de Carrara. S i ce nu fac guvernantii romani cu banii contribuabililor cand cad comisioane grase ! Dintre toate cl adirile centrului istoric, numai una singura a fost restaurata, cea mai mica si aceasta de c atre muzeele nationale de istorie din Bucuresti si Alba Iulia, este Casa 325 transformata n muzeul Aurul Apusenilor. Cladirea este bine renovat a, muzeul nu prea mare si nici prea bogat, dar profesional aranjat iar ghida foarte pl acuta, binevoitoare si docta. Ceea ce m-a impresionat pe mine a fost statuia zeitei Terra Mater Telus la greci - ce mi-a amintit imediat de Mather Earth a amerindienilor, acelasi cult, dar la ce distanta geograca ntre ele, la care adaug si budismul tibetan. E un cult religios deosebit de ntelept, de-a trata planeta noastra ca pe mama tuturor intelor si al lucrurilor, de-a o respecta si ngriji. Ecologistii de astazi, ntr-un fel sau altul, practica acest cult. Nu si cei de la Gold Corporation ce va folosi anual 91.800 tone substante daunatoare mediului dintre care 12.000 tone vor sarurile de cianura puternic otravitoare Mamei Pamant !! M-am ntretinut pl acut cu ghida ce mi-a explicat multe exponate si mi-a aratat si cele doua replici dupa t ablitele cerate, ce ne transmit date importante despre mineritul din timpul romanilor, aici la Alburnus Maior . La sfarsit mi-a recomandat sa vizitez mina romana. Bine nteles este mai mult decat o curiozitate pe care am s a mi-o satisfac din multe puncte de vedere. Pe latura cealalta a pietii, n Casa 323 se aa Centrul de informare a proiectului minier RMGC ce ma intereseaza. Este o veche cladire cu etaj si ea cu fatada bandajat a sa nu se vada starea de degradare n care se aa si pe care scrie mare, deasupra intrarii: Suntem aici. Vino n centrul de informare ca sa ntelegi proiectul miner Rosia Montana si sigla lui Gold Corporation, care e asata peste tot la Rosia Montan a din zece n zece metri, numai ca de data asta nu scrie sub ea Gold Corporation ci, cu aldine, Gabriel ! Foarte frumos, gabrielenii no stri, proprietarii nostri din Toronto, care de ani de zile, duc cea mai murdara campanie de manipulare psihologica, de panica cum au s a moara de foame fosti mineri si se va darama toata istorica Rosie Montana daca nu vin ei, gabrielenii lui Vasile Frank Timis sa-i salveze. Salvarea minerilor si-a Rosiei Montane, gabrielenii au nceput-o cu achizitionarile: au achizitionat 78% din totalul propriet atilor rezidentiale din zona industrial a a proiectului asa scrie n proiectul lor. Nu au restaurat nici macar cladirea centrului lor de propagand a, doar au bandajat-o iar pe unii rosieni si turisti i mbrobodesc cu palavre ! Vino n, n cazul acesta, suna ca la tavernele cu b autura proast a si scumpa ocolite de clienti sau ca la bordelurile cu curve bolnave si b atrane . Eu am intrat ca s a nteleg , cum scrie afara si bine am facut, mi-am dat seama ca ntelesesem adevarul mai dinainte, de la cei competenti si onesti, care traiesc aici sau au cercetat mediul istoric si social precum si proiectul RMGC n amanutime. Centrul are o sala mare, ncarcat a de machete si grace, n mijlocul c areia turuia, ca un Kalasnikov, careia i s-au atasat si difuzoare, o doamna robusta si agresiva, precum activistele de partid de pe timpuri, care baga n capetele unui mic grup, s a nteleag a, ce impotenti economic suntem noi, statul roman dupa 2006, cand s-a oprit denitiv exploatarea miniera. Apoi, cum ne-a pus dumnezeu mana n cap trimitandu-ne gabrielenii din Toronto sa cumpere Rosia Montana cu centrul istoric cu tot si ce minuni economice vor urma aici. www.cetateaculturala.wordpress.com 64 Deocamdata, vedem dor cum au bandajat si pus n carje cladirile, ca nu cumva s a nu cada peste cei, cativa rosieni, ce stau nepasatori la o bere n apropiere, pe o terasa urata din scanduri. Ceilalti rosieni, mult mai prev azatori au urcat la T aul Brazi la un picnic sanatos, cu bere si mici, ndeletnicire duminicala pe caldurile lunii cuptor ! Orice ntrebari sau ncercari de a discuta si alte solutii locale, judetene sau de stat, de redresare a situatiei economice, prin noi nsine , cum am facut si n trecut, erau stopate cu agresivitate de catre vajnica propagandista a gabrielenilor din Toronto si raspicat te aducea la ordinile ei, sa accepti fara alte comentarii si pareri ceea ce ti spune si s a aduci admiratie, omagiu si veneratie gabrielenilor altfel ind etichetat dusman al bunastarii rosienilor si cu un IQ de dobitoc ! Nu m-a impresionat, eu am fost si dusmanul poporului muncitor n trecut, acum doar a rosienilor e oare la ureche, dar am plecat ca mi se facuse greata cortical a. Adic a, cei interesati de ce se ntampla cu adevarat la Rosia Montan a, cei ce au citit tot felul de surse despre aur si mineritul lui, cei ce au comparat situatiile si mineritului intensiv, modern si vin la fata locului sa cunoasca mai bine situatia nu au dreptul sa-si exprime nedumeririle sau parerile contradictorii proiectului RMGC. E foarte adevarat ca paragina localit atii si-a mediului se datoreaza n parte mineritului de ntrecere socialista, dar si dezorientarii localnicilor dupa 1989, dar sunt si argumente ce sustin ca paragina si saracia este si rezultatul manipularilor companiei de explorare si dezvoltare din Toronto pentru falimentare companiei romanesti de minerit, ca sa-i ia locul si sa faca mare prot rapid prin minerit ultramodern, ultrarapid si mega-poluant . Ma ntreb cat mai dureaz a pana ce gabrielenii astea , aici, pe noile lor proprietati din Munti Apuseni nu fac si un lagar de reabilitare cu romanii ce se opun proiectului RMGC iar pe doamna propagandista de la centrul lor sa o puna sefa ? Ce ticalosi, cata rapacitate, ce iad otravitor vor lasa n urma lor ! I-am dat dracului cu centrul lor dupa ce am aat c a deja sute de familii de aici au fost str amutate de pe propriet atile lor str amosesti s a le fac a loc lor, gabrielenilor . La sugestia unui alt dusman al proiectului venit din regat, am urcat sa vedem starea si spiritul rosienilor, duminica, sus la T aul Brazi. Am fost uimit de doua lucruri: de frumusetea peisajului ce se aa ntr-o zona de mediu ocrotita prin lege si de buna dispozitie a rosienilor n jurul meselor si-a gratarelor. Deschisi si ospitalieri, totusi unii refuza sa vorbeasca, sa-si spuna parerea, altii direct sustin ca sunt mintiti, nselati si furati de str aini care iau 80% din aur iar statul roman aproape 20%. Auzi dumneata, aproape 20% , adica ei precis 80% iar noi aproape 20%, p ai si 12% e aproape, nu ? Doar contractul e secret ! Contract secret pe mostenirile noastre din mosi, stramosi ! P ai stim noi pe straini sa nu-i trimiti undeva? Ii din istoria minei astia, dar nu credeam ca guvernantii nostri sa e asa mari curve cu noi, cu motii !! Se facuse tarziu si pan a ce se lasa noaptea trebuia sa u acasa, la mine, n Nordul Romaniei. Am coborat tulburat si iritat de cate am vazut si auzit, indca toate au nceput sa m a fr amante si stiu c a m a fr amanta degeaba, mai mult decat s a scriu si eu, ca altii, si sa ma alatur rosienilori nu pot face singur. Nu am nici forta economica, nici pozitie sociala, sunt numai un strain cu accent, dar cu acelasi suet romanesc ca foarte multi din Romania. In schimb lefegii mass mediei guvernamentale primesc forta economica sa trambiteze, pe toate caile, cat de bine le va rosienilor de ndata ce gabrielenii din www.cetateaculturala.wordpress.com 65 Toronto vor demara proiectul mineritului In ultimii douazeci de ani se vorbeste din ce n intensiv cu cianura, dar nu vorbesc despre ce mai mult despre ea, de cand Gabriel Remodul si dramele str amutarii a 973 de sources si-a bagat nasul ngaret ntr-un chilifamilii de pe proprietatile lor pentru ca pir romanesc, pentru ca Ion Marcel Ilici iliescu proiectul gabrielenilor are nevoie de 42 si Petre Roman au transformat Romania, prin kilometri patrati, adica 42.000 de hec- mult trambitata lor tranzitia, n chilipirul tututare ! Mare discordanta ntre propaganda ror strainilor ! Totul s-a facut prin propaganda locurilor de munca pentru rosieni si realitatea si mass media Se stie de peste o suta de ani, de la un constramutarii lor. Am aat dintr-un pliant de la centrul gres oarecare, ca cine va stapani mass media, va RMGC, primit gratuit, ca peste o treime din inuenta si controla societatea viitoare. Absoaceste familii au fost deja stramutate n noul lut adevarat, absolut demonstrat si astfel cei ce cartier Recea din Alba Iulia, iar unii n vor sa inuenteze lumea dupa scopurile lor se judetele nvecinate , n schimbul proprietatii sprijina pe o mass media proprie, o adevarata cedate gabrielenilor . Din alt pliant, tot de la arma ndreptata mpotriva ecaruia, la el n centru, au ca pe perioada functionarii minei, casa, mai ales dupa ce a aparut televiziunea si Oxford Policy Management a calculat ca internetul cu socializarea feisbucista.( n romva nevoie de 3.600 angajati !! Pai de unde gleza de la Facebook) Intr-o suta de ani mass i luam, dac a stramut am, aproape fortat, trei media s-a diversicat si amplicat n fel si chip, sferturi din populatia Rosiei Montane ntre iar pentru cei puternici si avuti purtandu-se timp ? Ii aducem de la Oxford ?! Sau precum chiar ca prostituatele de strada: pentru bani romanii au adus mineri din Dalmatia si Iliria, satisface orice pretentii. Este o forta de dogabrielenii din Toronto i vor aduce de pe minare teribila. E adevarat ca acestei forte a undeva din lumea treia, unde mana de lucru privilegiatilor i se opune o contra forta : libertae foarte ieftin a, dupa ce a mprastiat prin tea presei si accesul egal la ea ce s-a ncununat manipulare milenara comunitate autohtona, cu Declaratia Universala a Drepturilor Omuprin stramutari si relocari, stingandu-i traditia lui, prin celebrul ei articol 19. Imediat, cei puetnica si ngropandu-i istoria sub haldele de ternici si avuti, ce vor sa controleze lumea si prin presa, au contracarat cu alte forte, mecianura ... tode: negarea adevarului inconvenabil, omite IMPINS PE RO SIA MONTANA A rea sau trunchierea realitatii, a esentialului, se MARGINEA PRAPASTIEI DE lectarea din sondaje ce le este favorabil sau pur GABRIELENI si simplu fabricare lor, propagand a stridenta, Rosia Montan a este acolo de cand vulcanii violenta n mars nazist sau demonstratie comua. Au pus n scena sfanta calomnie si dezinaducatori de metale pretioase la suprafata s-au nist linistit si au adormit de tot. Atestarea ei docu- formatorii cu descantece halucinogene si ca permentara scrisa pe celebrele t ablite de ceara sonaj principal manipularea ce are multiplele si mind proeste data de 6 februarie 131 AD data la care proceduri pentru brainwashing se numea Alburnus Maior dupa latinii impe- gramming cum este recunoscut international a am punctat aceste caracterisriului roman, cuceritorii Daciei la acea vreme. ! Intr-o fraz De-a lungul istorie s-a vorbit si scris deseori tice ale mass mediei folosite cu multa abilidespre Rosia Montana pentru ca a fost o ex- tate de gabrielenii din Toronto n alienarea ploatare miniera continua de peste optsprezece si stramutarea locuitorilor din Rosia Montana secole, cea mai longilina min a de aur din lume. pentru a le lua proprietatile, mutandu-i n www.cetateaculturala.wordpress.com 66 locuri diferite, greu de adaptat si este la tatea de minerit si prelucrare va dura 25 de ani, a mult exagerata la tehnologia ultramofel, precum n trecut, nord americanii i perioad str amutar a pe amerindieni n rezervati derna cu care se aseaza, dupa care vor pleca, ! Cartierul Recea din Alba Iulia este o neo- dar, binenteles nu vor lua si angajatii locali cu ei, deci napoi la somajul anul 2006 !! Rosia rezervatie . Datorita acestor nelegiuiri, Rosia Montan a Montana va parasita si data uitarii precum a devenit o problema a ntregii natiuni minele secatuite din vestul salbatic nord ameromane indca proiectul str ain de ex- rican !! In paranteza, mult mediatizata de RMGC n ploatare intensiv a este o alt a ocupare si pr adare a ta rii si a declansat sc anteia de Romania este o doamna care doreste insistent redesteptare national a, precum n trecut deschiderea mineritului pentru viitorul copiilor au fost cele din 1784 -1785 si 1848 -1849 ei. Sentimente materne nobile, numai ca n , tot aici, n Muntii Apuseni ! Atentie . . . 25 de ani, copiii dansei vor adulti si caritaa lasand Insistenta abuziva, f ara margini si dis- bila companie a gabrielenilor va dus a de 250 cernamant, a gabrielenilor din Toronto de pentru viitorul copiilor doar o hald a pune mana pe minereul de la Rosia Montan a milioane tone de steril cu cianuri ntr-o prin orice mijloace, n mod cert ascunde alte groapa de 360 de hectare pe Valea Cornei , motive pe langa marele prot cu care RMGC un adevarat mormant al fostului aur romanesc. se alege n dauna Rom aniei. La suprafata Aceasta halda mbibata intensiv n substante a de un baraj nalt promit toate legalitatile, tehnologiile si dra- chimice toxice va tinut adire cu 60 de etaje goste netarmurita fata de saracia rosienilor, pe de 180 de metri, cat o cl care-i stramuta de pe vetrele lor milenare, n !! Va dati seama ce naltime si ce mare prea n permanenta si eventualitimp ce n subteran fac aranjamente si corup si siune l forteaz a. mai mult guvernantii corupti, sa scoata legi si tatea cedarii este chiar si matematic admis ordonante n favoarea lor, dovedind c a se pri- Atunci acea halda otravitoare de 250 de milicep la sapaturi, la mineritul subteran ! Din oane tone porneste la vale, ca cea de la Baia nefericire, mass media de Cotroceni, de par- Mare din anul 2000, declansand un dezastru lament si cea de strada, prostituata, satisface ecologic local si european !! S i mai vreau sa-i spun ceva doamnei, pripropaganda lui Gabriel Resourses, numindu-se marului din Rosia Montana, si celor ce vad mass media contra serviciu pe sub masa ! Cel mai evident exemplu de manipularea opi- totul n roz prin acest proiect. Daca se va a, niei publice prin frontul comun al acestor porni acest proiect anti Rosia Montan arul, trei mass media este crearea locurilor de antinational, la care Basescu pune um munca la Rosia Montana, unica sursa ca el cap nu are decat pentru buzunarele lui, de bunastare locala, dupa ele. Aceasta sa ti siguri ca nu va dura atat cat spun, armatie nu se sprijina pe realitate, este un sa va amageasca, n zece ani l termina, cu fals grosolan din dou a motive: Intai, RMGC tot cu mult mediatizatele locuri de munca !! este angajata n faza de stramutare a Argument este Mina Rio Narcea din Spania, peste noua sute de familii de rosieni, deci asemanatoare ca marime cu cea de aici, pe aproape o jum atate din toata populatia comu- care au dat-o gata n noua ani !! Retineti: nei si satelor ei. Stramutarea este n toi: peste stramutarea populatiei, durata de existenta a trei sute de familii au fost ca deportate spre exploatarii si calculati-va viitorul n roz adus reciclare n locuri de munca, n alte parti. Al pe tava mass mediei de gabrielenii din Toronto doilea, dupa proiectul RMGC toata activi- ! www.cetateaculturala.wordpress.com 67 Din diferite sure scrise pe hartie si de pe Internet aam ce bomb a cu ceas distrugatoare va lasa n scurta ei trecere prin Rosia Montana aceasta companie straina. Dar mai nt ai, sunt de parerea celor ce sustin continuarea mineritului la Rosia Montan a, dar ntro form a mult mai redusa, modernizat a, n timp ndelungat si concomitent cu mineritul la minimum sa se treaca treptat de la aceasta mono industrializarea la activit ati alternative atat n alte sectoare industriale cat si agro zootehnice, la un turism specic acestui spatiu. Cunosc Muntii Apuseni si cred n superiorul lor potential turistic, am ideea aceasta si cred ca putea realizata n doua decenii, dac a satul roman ar facut contracte de parteneriat cu companii din Austria sau Germania pentru modernizarea drumurilor si soselelor plus anexele moderne ale turismului, Muntii Apuseni pu- teau deveni TIROL ROMANESC ! Sa continuu ideea; daca, n loc de politic a miticeasca de pricopseala necinstita guvernantii Romaniei ar avut un pic de dragoste de tara si spirit gospodaresc, se puteau apuca de un asemenea proiect n urma cu ani si ani de zile si atunci rosienii aveau de lucru si nu trebuiau s a e str amutati, mai ales ca au acasa la ei cel mai mare muzeu al mineritului din lume, ce trebuia doar amenajat si prezentat lumii. Locuri de munca si venit pentru generatii si generatii. Blestem pe capul natiunii s a nu e condusa de gospodari ci de guzgani !! Sa-l aiba presedinte pe Basescu Traian, care vazand culoarea apei ce se scurgea din mina parasita nu a putut face o alta sinapsa neuronala decat ca seamana cu coniacul !! Al doilea, si eu, ind cetatean roman , m a opun proiectului RMGC pe care l vad ca pe un monstru, ca pe un balaur din basmele noastre populare, care se n apusteste asupra Muntilor Apuseni sial oamenilor sai. E monstruos cum o companie straina ne nseal a, cum ne jefuieste la noi n tar a, cum ne arunca de pe vetrele noastre milenare si aducand utilaje gigantice vor trans- forma, n cativa ani, patru munti frumosi n rezidii otravitoare peste secole. E o nerusinare monstruoasa din partea lor dar n acelasi timp o lasitate din partea noastr a c a nu suntem mai multi, mai hotarati sa ne opunem acestui proiect str ain si monstruos. IN FORTELE CREDINT A NOASTRE, REU IMPOTRIVIRE UNITA, SITA Cred n cei ce se opun cu argumente si idei cinstite proiectului RMGC. Sunt foarte multi cetateni romani luminati, ce cred ca putem reusi prin noi nsine. Am urmarit n ultima vreme multe informatii, interviuri, mese rotunde, dezbateri publice pe aceasta tema. Marea majoritate, de la cet atenii Rosiei Montane la academicieni, de la iubitorii Muntilor Apuseni la cercetatori si specialisti, se opun categoric acestui proiect, care ne baga pe gat cateva miliarde de dolari si ne desinteaz a identitatea, traditia, istoria si ne lasa far a aur. Printre cei ce se opun cu argumente competente am sa ma opresc la cadrele didactice din Academia de S tiinte Economice care au publicat un material intitulat 24 argumente contra proiectului RMGC, nici un argument pentru. Este un material academic de 15 pagini, ce spulbera toat a propaganda gabrielenilor din Toronto . Este, dupa parerea mea, unul dintre cele mai clare, rationale si complete materiale care spulbera proiectul RMGC ce se sprijina numai pe propaganda, aranjamente, comisioane. Redau, telegrac, demonstratia rational a a cadrelor didactice contra RMGC: 1- prezentarea si performantele companiei Gabriel Resources sunt slabe si incompetente, gabrielenii nu sunt specialisti n minerit ci doar niste investitori, cu banii naivilor, n explorare si dezvoltare 2 Gabriel Resources a obtinut licenta de exploatare prin aranjamente subterane nu prin licitatie publica cum trebuia dupa lege 3 dupa ncheierea contractului si obtinerea licentei, Gabriel Resour- www.cetateaculturala.wordpress.com 68 ces si-a nsusit noi terenuri inclusiv n vatra nu va aduce un beneciu regiunii, localnicilor comunei Rosia Montana, ce este pe lista monumentelor istorice protejate. 4 Gabriel Resources calca n picioare Legea Minelor care nu permite activitati minere pe terenurile cu situri arheologice sau monumente istorice, guvernul si parlamentarii nchid ochii 5 - Nu este n interesul tarii aceasta mega exploatarea rapida a aurului, pentru ca Banca Nationala are aur n lingouri peste valoarea impusa de UE. 6 - Daca s-ar aproba proiectul RMGC, Gabriel Resources se va extinde si la alte exploatari, ceea ce m areste aria dezastrului mediului. 7 utilajele gigantice, camioane de 150 de tone, si substante toxice cu mari cantit ati de cianura sunt foarte daun atoare comunitatii si mediului 8 Gabriel Resources este incapabila tehnic si nanciar sa demareze si sa realizeze un asemenea mega proiect, se bazeaza pe inginerii nanciare de bursa si hazarduri favorabile pe parcurs. 9 - Gabriel Resources are experienta limitata n exploatare, nsa se bazeaza pe succes prin propagand a si jonglerii de burs a 10 - Nencrederea n datele furnizate n proiect, indca variaz a de la un raport la altul, n functie de pretul aurului la bursa, n timpul crizelor pretul aurului creste ntotdeauna 11 - vestigiile arheologice sunt mai pretioase decat aurul ramas dupa optsprezece secole de exploatare 12 Gabriel Resources nu a fost capabil sa faca exploatarea rentabila anterior, ntre anii 2000 si 2006, cand capacitatea de exploatare era de trei ori mai mica decat n noul proiect RMGC. 13 - nencredere n angajamentele si gracul lui Gabriel Resources datorita abaterilor si amanarilor din trecut 14 Proiectul RMGC a fost anulat denitiv de catre Curtea Suprema, n 2008, pentru nerespectarea legii cu privire la protejarea siturilor arheologice 15 Proiectul RMGC este slab ntocmit f ara sa tin a cont de marile riscuri care le genereaza 16 Relocarea sau stramutarea a circa 2000 de oameni ( 900 de familii) este un sacrilegiu 17 RMGC ci probleme de mediu pe termen lung, pentru ca RMGC pleaca cu aurul, miliardele intra pe mana guvernatilor de Bucuresti, cei din Muntii Apuseni raman la fel de saraci 18 - Pana acum Gabriel Resources a facut bani prin emiterea de actiuni la bursa si n numele aurului din Rosia Montana unde a facut investiti foarte putine dar multa propaganda. 19 Atitudine nedreapta, agresiva a lui Gabriel Resources fata de locuitori afectati de proiectul companiei 20 Instrainarea cu atata nepasare a bogatilor naturale si calamitatea adus a mediului sunt sacrilegii la adresa generatiilor viitoare 21 - Proiectul RMGC este opus unei dezvoltari durabile, el produce numai un dezastru durabil 22 Rosia Montana face parte din patrimoniul national ca zona protejata datorita monumentelor naturale, de asemenea se aa si pe lista monumentelor istorice, ceea ce conform legilor si reglementarilor interzice proiectul RMGC 23 - Conform PSA Production Sharing Agreement care face recomand ari n asemenea proiecte ce se ncheie ntre stat si investitor, precizeaza ca produsul nit ( aurul si argintul n cazul de fata) revine 80% statului si 20% investitorului ori la Rosia Montana e tocmai invers. 24 comparand cu alte megaproiecte de exploatarea a aurului din lume, vedem c a prin contractul secret ncheiat cu Gabriel Resources cetatenii romani sunt grosolan manipulati si nselati de ambele parti semnatare ale contractului. Mi-am permis, pentru claricarea realitatii, sa reproduc telegrac cele 24 de puncte de vedere ale cadrelor didactice ale Academiei de Studii Economice pentru ca sunt competente si contin esenta impactului dezastruos al proiectului RMGC. Daca am repetat, si voi mai repeta, anumite puncte ce contin opinii aseman atoare ale unor academicieni, cercetatori, oameni de cultura, ziaristi autonomi si mai ales ale localnicilor prin vocea lucida, hotarata si curajoasa a lui Eu- www.cetateaculturala.wordpress.com 69 gen David , presedintele Asociatiei Alburnus Maior vom ajunge la concluzia ca avem, cu totii, drepturi legitime si rationale sa ne opunem acestui proiect. Iar daca ne vom uni si vom mai activi vom reusi sa oprim acest proiect. DIN NOU LA RO SIA MONTANA In zilele care au urmat dupa trecerea mea prin Rosia Montana am r amas aproape complet atasat de ea. Ma obseda insistenta companiei Gabriel Resourses , care de 15 ani urmareste, pandeste si ataca vicios Rosia Montana pentru a o rapune si a devora-o, M a obseda comportamentul unei parti din massmedia romaneasca ce se prostitueaza la solicitarea gabrielenilor si ca foarte multi ce cunosc ce fel de guvernanti avem v ad cei treizeci de arginti cu care au tradat Rosia Montana, Muntii Apuseni ! Obsesiile acestea mau mpins la mai multa informare, pentru ami consolida pozitia de voluntar n campania mpotriva acestui proiect. Mi s-a parut competente si de retinut armatiile profesorului universitar Ioan Aurel Pop, rectorul Universitati Babes Bolyai si privinta acestui membru al Academiei: In proiect si al nocivit atii lui comunitatea stiintic a din Rom ania s-a pronuntat si, dupa enumerarea celor ce fac parte din comunitatea stiintic a si se opun proiectului, continua : implementarea proiectului va duce la disparitia n cvasi-totalitate a resurselor valoroase, a patrimoniului cultural si natural al sitului Rosia Montan a, afect and ireparabil mediul . Asa va . Am citit multe dintre argumentele comunitatii stiintice din Romania si m-au convins prin demonstratiile lor stiintice de consecintele dezastruoase ale proiectului RMGC si observ cum se izbesc nu atat de limitarea intelectuala a guvernantilor, cat mai ales de lipsa lor de caracter si rapacitatea, avandu-l n frunte pe juc atorul Basescu Traian. Despre ultimul dintre acestia, si la propriu si la gurat, istoricul Ioan Piso , directo- rul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei si presedintele Fundatiei Culturale Rosia Montana scrie: se vede cu ochiul liber ca toate autoritatile statului de la ultimul militian de acolo si pana la Traian Basescu toti se transforma n activisti de propaganda si n agenti de sprijin ai mineritului dupa proiectul RMGC. Iar domnul Basescu este cel mai activ n acest sens. Profesorul universitar Ioan Piso este recunoscut pentru doua lucruri : ntai, este o somitate profesionala si didactica, al doilea ind foarte inteligent si analitic devine neiertator, caustic cu prostii, raii, tic alosii . Parca fata de prosti e mai ngaduitor, nu si n cazul Basescu, care este si tic alosul numarul unu din Romania. In articolul din ziarul Cotidianul i aminteste prim- tic alosului cum, n 2009, nainte de-a reales, a semnat Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Conservarea Patrimoniului National n care este consemnata si conservarea patrimoniului de la Rosia Montana si se cere interzicerea mineritului intensiv si cu cianuri. Timpul a trecut de la acea semnatur a si profesorul adauga: domnul Basescu se poarta de parca ar avea puternice interese materiale (personale, desigur) n proiectul minier de la Rosia Montan a. Paranteza cu personale, desigur i apartine semnatarului si razbunarea domnului B asescu nu a ntarziat, razbunarea lui este recunoscuta. In cazul de fata, piratul razbunator s-a folosit de doctorul veterinar Kelemen Hunor, pe care la aranjat pe functia de ministru al culturii romanesti, care l-a demis pe profesorul universitar Ioan Piso din functia de director al muzeului si la mpins sa-si ia umbrela din cuier si sa plece la pensie!! In ce hal de degradare intelectual a si moral a sunt parlamentarii rom ani daca au dat cultura roman a pe mainile unui veterinar, care este la fel de razbunator precum c apitanul piratilor. In paranteza, telegrac, explicatia: Kelemen Hunor are o consilier a personala, pe numele ei bun Csilla Heghedus, care i s-a plans veterinarului cu lacrimi anti-romanesti ca ar- www.cetateaculturala.wordpress.com 70 deleanul roman, Piso, nu l-a ascultat , ba chiar l-a suparat rau pe t aticul ei de la Cluj, proiectantul Szabo Balint!! Atat i-a fost romanului ardelean!! Sa nu uit: ministrul veterinar lucreaza din greu sa ncropeasca, cu ajutorul piratului, tinutul autonom semisecuiesc semiunguresc si daca va reusi, si eu nu vad nici o piedica n fata pasilor marunti, c apitanul pirat va pus de presedinte onoric pe viata !! Dar ziaristul Mihai Tatulici i ntrece pe amandoi, si pe veterinar si pe prim-piratul, nca de pe vremea cand a lansat rusinea de a roman, imediat dup a Decembrie 1989. Pana atunci fusese un aplaudac, n picioare, al epocii de aur si asnetar, pe la toate colturile, al partidului unic si al conduc atorului marit, acum a ajuns sa se prostitueze si cu gabrielenii care l-au platit gras, trimitandu-l n Noua Zeeland a sa vada cum functioneaza o mina. De atunci, nefericitul rebut intelectual a devenit asnetarul gabrielenilor la Realitatea TV. A fost trimis, tot pe banii lor, la Rosia Montana ca s a-l atraga ntr-o cursa printr-un interviu pe profesorul universitar Ioan Piso, ce se aa acolo. Profesorul s-a dus de buna credinta, n ideea unui dialog pe baze de argumente. Dar rebutul intelectual Mihai Tatulici i-a pregatit argumentarea printr-un grup contra care l-au huiduit, insultat si agresat pe profesor n public. Profesorul a par asit emisiunea, indu-i mila de unii si greata de altii. Mihai Tatulici a jubilat c a i-a iesit emisiunea, ca a ndeplinit, cu succes, sarcina de manipulare a companiei care, desigur, l va trimite sa mai vada si alte mine. Oricate mine ar vedea, vesnicul prostituat Tatulici nu va observa, ca nu are cu ce, marea diferenta dintre minele operate de Gold Corporation din alte parti, amplasate e prin deserturi e prin munti pustii, fata de Rosia Montana, care se a a ntr-o zon a dens populat a, cu o istorie de doua mii de ani marcata acolo. Toti trepadusii gabrielenilor, printre care si aceasta rusine a mass-media romanesti, nu vad decat ce li se spune sa vada. Multe am aat, documentandu-ma si discutandu-le la Aletheia pana ce, ntr-o dupa masa, asa dintr-o discutie cu scriitorul Virgil Ratiu ne-am urcat n Golfulet si am plecat la Rosia Montana, care este la o arunc atura de bat de noi, de numai 275 kilometri. Pana la Cluj soseaua este foarte buna (facuta de o companie german a) si sa ajungem la Alba Iulia nu mai trebuie sa trecem prin tracul Clujului ci printr-o nou a centura ocolitoare, trecem direct spre Turda si scurt am aruncatura de bat. Centura, o veche si buna idee, trece la cateva sute de metri si pe lang a marea groapa de gunoaie a Clujului, la marginea careia a ap arut, de necrezut si nemaivazut n Romania socialist a, un micro-cartier nou-nout fabricat din materiale usoare achizitionate din groapa de gunoi, n care locuiesc cet ateni romani, fara diferente de etnie, religie, sex sau varsta, deci democrata, europeana suta la suta, ce muncesc si traiesc din marea groapa de gunoi a Clujului !! Am vazut si un reportaj, prim plan, foarte bine facut care m-a socat. De necrezut ce diversa a devenit societatea clujeana de la dealurile pline de vile la acest modern bidonville de invidiat n toata Uniunea Europeana! De fapt este numai un esantion al noii societati romanesti care a ajuns din urma capitalismul cu toate cate le are el !! Doamne fa-mi o favoare mica, nvie-l pe Ceausescu si trimite-l ntr-o istorica vizita de lucru aici ! Motorul Golfuletului s-a oprit si am auzit o voce: Nu vrea s a va mai vada, nu ati fost multumiti cand v-a dat locuri de munca si apartamente la toti, atata pricepere i s-a dat, nu stiam ca va ajunge presedintele vostru ! Acum, lasati-l n pace, s-a apucat si aici de constructia socialismului. Sa mearga Basescu si scutierul lui, Boc, sa-i asigure ca daca aproba proiectul Gold Corporation, aia or sa le creeze si lor locuri de munca !! Motorul Golfuletului s-a pornit din nou si noi ne-am dus mai departe, dezgustati si ntristati, discutand de ce poti vedea si auzi la noi n tar a. www.cetateaculturala.wordpress.com 71 De la Alba Iulia am luat-o spre Muntii Apuseni pe Valea Ampoiului pe un drum mai mult decat mizerabil. Vai de telescoapele Golfuletului si de cururile noastre ! Am oprit la Zlatna sa ne cumparam de-ale gurii, c a ne pierduser am pofta de mancare dupa ce trecuram pe langa groapa de gunoi a Clujului , pe buza careia se nalta micro-cartierul liberilor scormonitori n gunoaie. Magazinul era plin si de alimente si de oameni, aveam aici si o datorie la o doamn a vanzatoare, de la trecerea precedenta. Intrasem sa-mi cumpar ceva de mancare, c a io, ca taranul ardelean mananc numai din traista, dar nu mai aveau paine. Doamna vanzatoare aand ca sunt un drumet pe aici si cum peste tot se nchidea mi-a taiat din paine ei patru felii si mi le-a dat . Doamne, de ce ai facut poporul asta atat de omenos si i-ai dat asemenea conducatori ticalosi si tradatori sa-l distruga, mpreuna cu strainii tarii ?!? Nu mi-a raspuns, o fost la cina. Sau poate s-a plictisit de sacaielile mele. Da de unde, nu te mai ia n seama . Tac simi vad de drumul cu gropi si caini comunitari costelivi si cu capul aplecat, dar care, odat a cu deschiderea mineritului sub victoriosul steag a lui Gabriel Resources vor umbla mandri cu covrigi n coad a. Unii dintre noi, romanii semanam leit cu acesti caini. Dupa Zlatna, spre Abrud, drumul devine absolut pitoresc n apus de soare si urcand ntrun pas montan mi da impresia ca intru n suetul naturii mama, ma simt bine n natura T arii Motilor. Ce rusine ca nu o cunoastem cu totii, ca nu o ngrijim si pretuim cum s-ar cuveni. S i fara sa vreau gandurile ma poarta n Olanda, unde oamenii tarii de o mie de ani ridica diguri solide mpotriva unei m ari mai nalte, amenintatoare transformand niste terenuri mlastinoase n tara frumoasa, gr adina de ori a lumii prin ei n sis i. Iar noi cu atata frumusete si bogatie nu suntem n stare nici de niste drumuri ca lumea, nu mai suntem n stare nici s a ne exploatam aurul nostru. Sun- tem nc a aici, o parte, suntem genetic foarte bine nzestrati, majoritatea, dar am ajuns ultimii din Europa n privinta griji si randamentului fata de tara. Dupa ce trecem pasul, coborand, ncepem sa ne uitam dupa o pensiune unde sa nnoptam, nu prea sunt. Ce turisti sa vin a pe drumuri rele ca asta ? Se mai gasesc, uita-te la noi !! S i ntr-adevar, nu dupa mult timp ne-a iesit la marginea drumului Pensiunea Detunata. Exceptional de frumos amenajata, moderna, confortabila, foarte curat a, deci se poate. S i nu eram singurii, erau si niste nemti veniti pe motociclete, ce stateau pe terasa la bere Ursus . Noi ne-am dus n gradina ntr-un chiosc frumos amenajat unde ne-am scos merindele si glajele din traista si ne-am apucat de mancat si povestit cate n stelele de deasupra noastra, ca luna nu era seara noastra din Muntilor Apuseni. Virgil m-a ascultat, ironizandu-ma din cand n cand, cum pl asmuiesc io Tirolul Rom anesc aici n Muntii Apuseni, prin noi nsine. S i cand am terminat glajele, tarziu dupa miezul noptii, ne-am luat vorbele si visele cu noi si ne-am dus la culcare. Paragina din centrul istoric al Abrudului l-a stanjenit rau pe Virgil, ndeosebi starea de degradare a Bisericii Unitariene si a casei monument istoric unde au fost tr adati si detinuti conducatori motilor la Rascoala din 1784. Pana la Rosia Montana mai erau putini kilometri, ultimii n panta, printre niste cladiri una mai darapanata ca alta, dar l asau de nteles trecutul lor frumos al bunastarii de atunci ce acum s-a transformat n monumentalitate neglijata. Piata veche din centrul istoric, deprimanta si bandajata de gabrieleni era aproape pustie, cu cutia Postei Romane , rosie si pr afuit a, cazuta pe o rana de pe suportul ei metalic, asteptand si ea sa se dea drumul la minerit n speranta ca atunci vin investitori canadieni si o aseaz a si pe ea, napoi pe suportul ei. Sa astepte sanatoasa. Am revazut cu interes muzeul aurului si apoi am traver- www.cetateaculturala.wordpress.com 72 sat piata la centrul Gabriel Resourses unde am fost invitati politicos de o alta doamna s a-i ascultam explicatiile binefacerilor aduse de proiectului RMGC, ceea ce am si facut cu luare aminte, dar n momentul cand doamna a vazut reportofonul n mana lui Virgil, i-a spus sa-l nchida. Virgil i-a ar atat legitimatia de ziarist, degeaba. Din acel moment politetea doamnei sa ntrerupt , precum curentul electric n epoca de aur. Am mai ramas cateva minute ntr-o conversatie lancezit a si apoi am plecat cu pliantele sub brat. Am coborat la fosta administratie a minei, Societatea Rosiamin, unde, mpreuna cu un grup venit din Ungaria am coborat n istoria de acum optsprezece secole, n galeriile sapate de minerii si sclavii romani. Am coborat 150 de trepte si orii reci ai istoriei trecute, atat de bine povestita de ghid, inginerul minier Valentin Rus, ne-a nsotit n cei c ativa kilometri de galerii trapezoidale, electricate acum dar pe vremea aceia luminate doar de niste opaite slabe ce aveau nise speciale n peretii minei. Grupul din Ungaria era unul feminin ce avea doua translatoare din Cluj si m-a impresionat prin seriozitatea cu care ascultau si prin ntrebarile puse. Erau inteligente si ranate n acelasi timp. Dupa vizitarea galeriilor am urcat la suprafata si am vizitat muzeul n aer liber cu vestigii romane si masini unelte folosite n mina din evul mediu pana n epoca moderna, apoi am vizitat muzeul interior ncarcat de fotograi, planse si minereuri aurifere. Aici, inginerul miner a continuat cu interesante explicati si raspunsuri la ntrebari din partea grupului unguresc foarte interesate, tintite, se vedea ca au multe notiuni si informatii despre situatia de la Rosia Montana. Am observat cum inginerul miner a ocolit cu pricepere ntrebarile despre proiectul RMGC, ramanand la suprafata si trecand cu siretenie subtila la istoria si monumentelor romane de la Rosia Montana, n care s-a dovedit un adev arat expert. Noi am fost politicosi, am l asat vizitatoarele s a-si epuizeze ntrebarile, dupa care au multumit si au plecat. Atunci, l-am ncoltit noi cu ntreb ari, la care ne-a raspuns calm, politicos tot la suprafat a, folosindu-se de nu stiu, nu cunosc si chiar ’ ’ de no comment ! Zambind, Virgil la ntrebat cum se face de stiti asa de bine ce a fost aici, acum aproape doua mii de ani si nu stiti ce se ntampla astazi n Rosia Montana ? Domnul inginer miner, Valentin Rus ne-a privit patrunzator un moment si zambind bland a spus: S tiu ce se ntampla, pentru ca este la vederea oamenilor cu vedere, dar eu nu vreau sa u avocatul unei parti. Adevarul trebuie nteles si judecat la lumina, nu ascuns n galeriile propagandelor avocatesti ! Pentru mine, miner ind, sustin ca se mai poate mineri aici, pentru nca multe generatii, dar sa minerim asa putin si pe ndelete ca nainte. Cred nsa ca trebuie sa mai facem si altceva aici n Muntii Apuseni pentru bunastarea ndelungata a motilor ! S i din nou, ca inginer miner care m-am ocupat de istoria mineritului, spun ca Rosia Montana, nainte de toate, trebuie sa devina n ochii lumii ceea este de fapt : Cel mai mare muzeu autentic al mineritului aurului si argintului din lume, pentru c a nsumeaza 150 de kilometri de galerii, n toate formele de la nceputurile facute de daci si romani trecand continuu prin toate epocile societati pana ast azi.. Muzeu al douazeci de secole prin el nsusi este o mina de aur continua pentru generatii si generatii de localnici dar si pentru vizitatorii din ntreaga lume. Nemtii si austrecii au facut din asemenea mine muzee, sunt mult mai mici decat Rosia Montan a, dar comunitatile din jurul lor au prosperat prin acest turismul miner. S a mai adaug si vestigiile romane, si cladirile istorice care se aa n frumosul peisaj al Rosei Montana si va asigur ca va cel mai mare si mai interesant muzeu de acest gen din lume . . . Iulie 2012 Winnipeg Canada www.cetateaculturala.wordpress.com 73 Adalbert GYURIS (Germania) Un poet uitat: Claudius Myron ISFAN La un moment dat am lucrat la uzina din Bocsa cu doamna Lapaduta Isfan. Intr-o zi doamna mi-a spus ca a auzit c a am procupari literare si ca ea este cumnata poetului Claudius Myron Isfan. Despre poet am auzit si chiar citit n revista ½Semenicul" din Resita.Doamna mi-a mai spus ca are cateva carti ramase de la poet si manuscrise pe care doreste sa mi le daruiasca. Asa ca n dup a masa aceleasi zile am facut o vizita casei n care a locuit poetul Isfan. Am primit doua genti cu carti si cateva caiete cu manuscrise ce au apartinut poetului. Doamna cumnata artistului mi-a spus c a am fost la ½spartul targului" deoarece cartile bune au fost luate de multi altii naintea mea. Spre bucuria mea eu am primit n schimb manuscrisele. Zile la rand am citit poeziile si proza.Poetul avea un scris curat si limpede precum suetul sau romantic si visator. Claudius Myron Isfan s-a nascut n 6 ianuarie 1923 la Bocsa Romana.A tr ait n orasul natal si a activat de asemenea la Resita, ind bine cunoscut si apreciat n mediile literare de aici, n perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial. Poezia lui - raspndita prin reviste sau ramasa n manuscris - este expresia unui romantism de buna calitate, autorul manifestndu-se cu o poezie afectiva structurat a pe un fond al miturilor clasice, de o muzicalitate deosebit a. Volumul de versuri n manuscris ½Pe urmele zanei albastre, cuprinde un caiet de poezii al autorului, avand virtuti demne de a cunoscute de un public mai larg. Se semnaleaz a ntre altele deosebita apreciere pe care poetul Lucian Blaga n anul 1954 a manifestat-o fata de Isfan, primind un adevarat ½certicat" de poet ½n suetul dumitale este multa poezie,uluitor de multa..". Inainte de anul 1989 prietena de familie, Neli Obrad mi-a dactilograat poeziile din caietul de manuscrise ½Pe urmele zanei albastre" si am fost cu aceste poezii la editura ½Facla" din Timisoara. Am vorbit cu directorul Ion Marin Almajan si dumnealui mi-a spus ca nu-l intereseaza. Am aratat revista ½Semenicul" n care ziaristul Ion Crisan a scris o pagina ntreaga despre poetul C.M. Isfan. Printre altele n aceasta pagina este redat a scrisoarea de la marele Lucian Blaga adresata artistului bocsan. Ion Marin Almajan si-a schimbat atitudinea si mi-a spus sa las manuscrisul. Eu l-am privit cu mila si am plecat cu manuscrisul. In anul 1994 am fost aproape de a tipari volumul de versuri cu bun avointa domnului Gheorghe Jurma, directorul editurii ½Timpul" din Resita. Din lipsa de ntelegere a rudelui poetului proiectul a esuat... Atunci, n aceea perioada am vorbit cu poeta Ioana Cioancas si i-am dat si dumneaei o copie dup a poeziile dactilograate. La putin timp am primit de la domnia sa urmatoarele: ½I-a fost dat acastui colt de pamant ca orice stea,n loc sa e sprijinita s a urce, sa i se taie aripile de catre oameni sau de vremi. A fost oare stea poezia lui Isfan fara noroc sau poetul nu a fost noroc pentru stea? Daca poezia lui Claudiu Myron Isfan ar fost tiparit a cu jumatate de veac n urm a, altul i era locul pe cerul poeziei. Suetul singura¬tic,mpacat cu tacerea din Bocsa Romana,a trait din vibratia poeziei ca o oare ratacit a printre spini, hranindu-se doar din propria-i cu¬loare si puritate. Dac a n anii de dupa razboi, cu tot felul de bal arii prin lumea cuvantului Claadiu ISFAN a scris: ½Desi m-ador a culmi si zaristi de salcam, Prin lume-oi trece-etern tot nebagand de seama Ratacitor,ori zeu,pierdut din alt taram !" sau ½Din frunze moarte si zapezi,cararea Zvacni mirat a-n soare ntr-un tarziu S i Doamne,cum ai vrea copil s a i www.cetateaculturala.wordpress.com 74 sau: ½Acolo-n departari cu ngeri si cu vis, si nu a scris ca n poemele acelea desirate si Mi-oi frange gatul de un ram de stea" banale, cred ca e mai me¬ritorie poezia aceasta Publicarera poeziei Iui Claudiu Myron si mai mare poetul care si-a ascultat suetul si talentul. Nu a coborat spre o glorie trecatoare, ISFAN nu e numai un act de dreptate fata de spre un loc mai bun printre oameni.In 1954 poet ci si curajul de a spune n fata atator poetul i-a trimis poezii lui Lacian Blaga, care experimente,ca poezia trebuie sa e nectarul se stie ca trecea prin condamnare la tacere, despre care nu se poate spune cat e din durere, at plans din vesnicia nu lui Beniuc sau Maria Banus, cum au facut cat din bucurie si c altii si au fost publicati si chiar premiati. ste¬lelor pe care doar poetii l aud,l vad, l Pentru Claudiu Isfan poezia a fost stapana torc n imagini." Intre poetii autentici ai Bocsei dintotdeauna ca o zeitate neasemuit de frumoas a, aceasta zeitate l-a purtat pe poet prin sacriciu chiar se aa, nendoielnic, Claudius Myron Isfan, despre care se stiu destul de putine lucruri, sacricandu-se pe si¬ne n acelasi timp. Poetul a avut si momente de speranta chiar desi el s-ar cuveni stiut si pretuit mai mult. Insa cat a vreme aparitia unui volum al sau daca stia ca boala l va nfrange: ntarzie, poetul continua sa ramana necunoscut publicului. Isi mai amintesc de el unii ½Sus,unde ntunericu-noreste, bocseni sau resiteni. Aduc marturii despre Pe cer, carole de lumini nestinse, poezia lui unele pagini de ziare n care se aa Craiasa umbrelor,din zari nenvinse putine texte ale sale din anii 1950 si de mai Stralumina-va drumul meu spre creste..." tarziu. Autorul nsa si-a alcatuit un volum pe Suetul romantic al lui Isfan se simte strain care si I-a dorit tiparit. In decursul anilor, s-au gasit binevoitori care sa sustina aparitia unei n lume: carti. Ca si n alte cazuri, urmasii n-au stiut sa pretuiasca nici aceste gesturi binevoitoare. ½De mana-mi iau tristetele si cant ! Astfel, din pacate, acest poet continua s a E-un drum ce duce-n codrul sfant si vechi... ramana anonim. Noroc,prieteni dragi ! Departe plec, Caci prea am fost de crin pe-acest pamant !" Prin iarba moale urmele sa-ti pierzi !" Sinceritatea si puritatea de crin din poezia lui Isfan s-ar putea sa deranjeze si azi. Cand multi si fac titlu de glorie din aruncarea cu¬vintelor cat mai departe de ceea ce simt sau g andesc, doar ca sa soche¬ze prin rostogolire anapoda. In poezia lui Isfan este si imagine si armonie si vibratia dumnezeiescului din cuvant : ½In alte lumi,cu alte zari,cu alt cer, Mi-oi linisti pustiul necuprins; Petale,Luna peste mine-a nins S i mi-a-mbracat viata n mister" Mai curg fantani... ½Mai curg fantani, mai curg, S i aur e-n amurg..." Un cant duios, stravechi, Imi sun a n urechi. Un tainic cavaler Veni desprins din cer... Mai curg fantani, mai curg, S i aur e-n amurg!... Ce tip at se-auzi In noapte, si pieri? www.cetateaculturala.wordpress.com 75 Duiosul cavaler Muri str apuns sub cer... Mai curg fantani, mai curg!... Pe pat de roua, n taina de codru, doarme Zana Albastra. Trupul ei e atat de transparent ca, ntinzandu-ti bratul, el se risipeste n gol... Sa nu v a apropiati decat timizi, de ea, poeti,ca pe cel prins n mrejele ei l uita si prieteni si vatra, si, bezmetic, el rataceste viata toata n cautarea unei frumuseti nicicand cucerite... Adagio lamentoso Frumosul vis sf armat e S i Printul ce rav e! Plang orile de-agave Sub ceriuri detronate... de cumnata sa,sora sotiei si ca bolnav ind n pat asculta nentrerupt radioul pentru ca i s-a promis citirea poeziilor sale. Din pacate poeziile nu au fost difuzate.Poetul s-a stins n data de 6 august 1966 la Bocsa Rom ana. Am fost prieten cu profesorul Eugen Stan un OM dedicat scrisului si artei. El avea o colectie adevarata de fotograi cu C.M. Isfan si a scris dou a articole interesante despre poet n ½Vest Matinal" din Timisoara. Sustin si recomand cu toata dragostea iubitorilor de poezie si frumos volumul semnat de Claudius Myron Isfan! Eugen DORCESCU 1 (O, maica...) Lumini de-azur, bolnave, Se sting ndep artate... Frumosul vis sf armat e S i Printul ce rav e! Nu te pot risipi, nu te pot aduna. Esti mult prea departe. S tiu cat de frica ti-a fost. Frumusetea mea, ce grav e! N-auzi, sub ceriuri mate, Un clopot surd cum bate? Vai, orilor de-agave! Frumosul vis sf armat e!... Desi am fost contemporan si am locuit n acelasi oras cu Claudius Myron ISFAN nu l-am cunoscut. Insa asa cum nimic nu este ntamplator am ½intrat" n posesia caietelor poetului prin cumnata lui cu care am lucrat o scurta perioada de timp. Prin nsemnarile si poeziile din aceste caiete am reusit sa-i fac un portret acestui om cu un suet aparte de nobil poet. In adolescenta am fost vecin cu domnisoara Aurica Petrovici care I-a cunoscut pe poet si care mi-a ntregit imaginea lui Claudius Myron ISFAN. Mai tarziu basul Nicolae Florei mi-a vorbit despre Claudius c a era ndragostit Viata ntreaga nu te-ai gandit la nimic altceva : Numai la moarte. Unde sunt toate cele ce-au fost, unde sunt toate cele ce sunt? Unde-au binevoit sa te duca, unde-au binevoit sa te-ascunza ? Nici un raspuns. Nici t aceri, nici cuvant. Vantul aduna de pe mormant frunza cu frunza. 2 Tatal a murit o singura data. Mama moare n www.cetateaculturala.wordpress.com 76 clipa de-acum, nu-i nici drum si nici cale-i. Simetrie n vid, r de timp, far a Parce, far a furca de tors, f ara caier... Eu citeam, pe atunci, Bel-Ami, n salon belle epoque, la Bad Gastein, n Hotelul Weismayr. ecare zi. Zorii ncep cu - mereu repetata voluptatea ei de-a muri. Asa a fost, prima oar a, n curtea pustie, asa a fost, mai apoi, peste tot, acolo, aici. Mama pare sa e, fara-ncetare, n hasuratele z ari ale drumului spre vesnicie, calcand, gr abit si nesigur, ca pe trecerea de pietoni, cu pasii ei mici. 4 3 Citesc Cien a nos de soledad n Bad Hofgastein, n Hotelul Germania, apartamentul 404, sus, pe terasa. In urm a c-un an, mama se pregatea sa traverseze raul mortii prin vad, nspre noua, invizibila-i casa. Intre ziua de-atunci si ziua de-acum, e numai aceasta cognitio mortis experimentalis. Intre clipa de-atunci si Intr-o dimineata, ca oricare alta, la ora sapte, verisoara Maruta mi-a telefonat si mi-a spus ca o veghease pe mama ntreaga noapte. S i ca, la cinci, nici un minut mai tarziu, nici un minut mai devreme, mama s-a trezit, pentru o f arama de timp, si-a-nceput sa ma cheme. M-a strigat, cu glas mare, pe nume. M-a strigat, de pe pragul, de pe culmea aceea, dintre lume si lume. Apoi a recazut n muta ei agonie si ne-a parasit fara a primi vreun r aspuns. Eu nu am auzit strigatul acela. Vai mie! www.cetateaculturala.wordpress.com 77 5 Pe Achenpromenade, spre sud, spre Bad Bruck, raul mi pare c a poarta arome de cimbru, de menta, de nuc. Ii sunt recunosc ator ca-mi aduce aminte, cu murmuru-i ud, cristalin, vremuri traite mai ieri, mai-nainte. Ii sunt recunosc ator ca-mi tese din raze de soare statura m arunta a mamei venind pe carare. Venind, ca alt adata, c atre Poiana, venind fara veste, sa-mi spun a nimic altceva, doar atata: ca este. 6 Intr-o ncapere slab luminata, ca-ntr-o ceata de talc, mama sta-ntinsa pe catafalc. Jur-mprejur, chipuri dizolvate-n penumbr a, stinsa rumoare, usi ce se-nchid, se deschid, cu fereala, viata, miscare. Simt cum ne strange, n clestele-i sumbru, cum ne-nconjoar a, ca-n negre si moarte cheaguri de sange, noaptea sinistra de-afara. Daca bine iau seama, cea mai prezenta, n imensa-i absenta, e mama. 7 Prin Bad Hofgastein, seara, la promenad a. Strazi parcimonios luminate, aproape deserte, sub a lunii nnorata pomad a. Muntii s-au retras n vazduh. Linistea e atat de compacta, ncat aud ceasul dintre carne si duh cum bate, la innite r astimpuri, eternitatea exacta. O percep, o ascult, ma cufund n substanta-i vascoasa. In timp ce trec raul pe un pod ireal, ca demult, cand taiam noaptea, n lung, www.cetateaculturala.wordpress.com 78 pe sub munti, catre casa. 8 In lumina aceea, n sala aceea, ntre umbrele-acelea, mama zambea. S i indecisul, enigmaticu-i zambet ar putut nsemna ca-ntrezareste, foarte aproape, la doar cativa pasi - dar ce pasi! Paradisul. Cele vechi ramaseser a toate: sicriu, lumanari, cer si pamant, oameni si case... Noi, cei ramasi, i eram ntr-atat de straini, de minusculi, de pierduti si neverosimili, ncat ne uitase. 9 In ceata mare, mereu mai mare, freamata, prinsi n ancore grele de lut, Alpii, fantastice crucisatoare. Abia dac a le poti deslusi catargele, pupa sau prora, n timp ce lanseaza asupra-le mii de rachete arzand crucisatorul de-azur, aurora. Spectacol magnic, teluric-celest, ce simti ca ascunde un sens ne-nteles, nelumesc, la care tu, cat esti ha' adham, om de pamant, n-ai acces de nicicand, de niciunde. 10 In ziua cand mama urma a pusa-n mormant, cand durata trebuia, denitiv, sa se rupa, n livada, femei curate si vrednice, rostind rareori vreun cuvant, pregateau bucate nmiresmate, alese cu grija, pentru masa sntita de dupa. M-am ivit n capatul scarilor si-am privit, ntamplator, spre femeile-acele. S i-am vazut-o atunci pe sotia mea, pe ngerul meu, trebaluind si ea, harnic, t acut, ntre ele, laolalta cu ele. Stop cadru vibrant, clipa scanteietoare. Prolul ei nobil, frumos, decupat pe-un ecran de frunze-aurii si de soare. . . Ca n port, cand o corabie s-a desprins de la cheu, si s-a dus, iar cei de pe tarm abia www.cetateaculturala.wordpress.com 79 de-i mai vad, departe, n zare, prin lunetele lacrimii, catargul si vela. Intregul mister al unei asemenea metazice falii se concentrase-n prolul acela. ION CRISTOFOR fara obiect desigur la toamna va candida din nou Intr-un cuvant cina a fost copioasa poezia citita de domnul senator a trezit entuziasmul mesenilor ind udata din belsug cu wisky cu vinuri si bere Cu toti am fost convinsi de rolul civilizator al cainilor de ranamentul buc ariei chinezesti Atata doar c a Dumnezeu stie de ce CAINII DIN GIURGIU toata noaptea am auzit cainii din Giurgiu SAU RESTAURAN- latrand a paguba TUL CHINEZESC UNEORI Aseara am trait conform indicatiilor de partid am trait bine si mai ales am platit doar cu cateva zambete cu cateva aplauze Uneori m a ntreb ce versete rostesc serile chiparosii arborii din gradinile tale ceresti acum cand cineva nfunda istoria cu ziare cu carpe cu povesti pentru prosti Oho, o tristete sau poate chiar printul Am mancat pe saturate mititei la restau- Hamlet strabate biblioteca purtand craniul meu n rantul chinesc mici facuti dupa o retet a romaneasca mana murmurand (melancolic, cum altfel? ) doar traditionala atat cu toti cei de fata am observat cu satisfactie ca Prim aria de sector a rezolvat cu succes ½fanul pe dealuri miroase a toamna problema cainilor comunitari i brusc cade bruma pe campii si pe case. iar restaurantele chinezesti din zona prospera S si deodata ni se face frig si urat. A fost un festin n toata cinstea l-am sarbatorit entuziasti pe domnul senator IUBITA MEA DOAMNA care scrie poezii ne-a citit cateva poezii patriotice Poemul e un soim de vanatoare l-am aplaudat frenetic ce adoame acum pe mana mea dreapta La plecare domnul senator ne-a daruit la ecare cate o sticla de Tokay Cum trupul meu nu e decat Furmint asigurandu-ne pe toti ca ngrijorarea noastra e din oase si carne o treapta www.cetateaculturala.wordpress.com 80 NOAPTE BUNA pe care urca atat de tanara si de seducatoare frumoasa De aici de la etajul noua al garsonierei mele aud indiferenta cum si ascute uneltele Iubita mea doamna sau doamna cu coasa E seara tarzie si vantul deschide o banca international a n buzunarele sparte ale pantalonilor mei pusi la uscat pe o sfoar a OCHII UNEI FEMEI Totul se ascunde ntre silabe ca iepurele sub tufa ca ntre picioarele unei femei ca sub rochia fosnitoare a ei La ora aceasta naintata Dumnezeu nu mai raspunde la telefon biserica si preotii si-au f acut toate socotelile Noptile cand dansezi cu literele si constelatiile ncepe rondul de noapte al maturatorilor al fetelor ce vand fericirea la preturi de criza pe-acoperisul lunii si zidurile cetatilor te urmeaza supuse E ora la care sinucigasii se sf atuiesc cu Inchide ochii si rosteste ca pentru sine corbii si cu bufnitele despre orgasmul pe care ti-l ofera cea mai sunt regele ncoronat al uturilor de noapte buna sfoara si atunci din ecare silab a rasare sau apune un despre binefacerile sapunului e ceasul cand fostele mele iubite soare se joaca de-a v-ati ascunselea cu fertilitatea stralucind cum stralucesc ndragostiti ochii unei femei La ora aceasta naintata doar domnul ce adoarme n bratele tale presedinte ne vrea binele cu privelistea m arii ascunsa n ei. din fata unei mese pline de microfoane si pahare NIMIC NU INVINGE TRISTETEA UNUI COPIL Nimic nu nvinge tristetea unui copil ratacit n lanul cu maci Dupa cum nimic nu e mai greu decat piatra ce-o porti pe limba cand ul omului e umilit si crucicat n cetate cand tu scribule ti numeri argintii si taci La ultimele stiri ale zilei crainica blonda si planturoasa ne ofer a cateva explozii cateva accidente sanii ei ne soptesc c a la noapte totul va bine DRAGOSTE S I REVOLTA Ma chircesc ma ploconesc cu pacatale mele langa smarcul cu nuferi n c artile de rug aciuni viata e acum fragila ca un fulg cazut prea tarziu n primavara ce intra prin gara de vest spre Nimic nu nvinge tristetea unui copil cand geme padurea sub securea ce despic a dimineata verzii copaci. www.cetateaculturala.wordpress.com 81 Dana DEAC Bancherii nchid nfrigurati stelele n seifuri Vis contabilii socotesc meticulos pretul funiilor bufonii motaiesc nca n fotoliile Parlamentului adormim nfasurati ecare n alt vis De pe lumea cealalta iar gandurile noastre Ofelia mi scrie tulburatoare scrisori remorcheaza universuri de dragoste si de revolt a. ganduri de 24 de karate cate unul SUB ZAPADA CE CADE Se aud marfarele cu zapada cum intra n oras pentru ecare ora a zilei si strigatele corabierilor prinsi ntre gheturi cuvintele sunt acum o groapa cu lei val dupa val ma acopera amintirile cineva ascute un cutit pe piatra din curte mustul a nceput sa arba n pivnitele iar oamenii se evapora n cuvinte ntunecate ce str abat si sangele fostelor iubite e tot mai erbinte distanta innita dintre doua secunde ti-aduci aminte de vremurile n care purtai o sabie la sold si zalele singuratatii nca mai rasuna pe trupul am luat trenul ultimei halte din viata tau ma mai opresc batran ca pietrele zidurilor n garile sub z apada ce ncepe sa cada vietilor noastre n ecare din noi rat aceste un rege n exil un poet taciturn pierdut printre nghititorii de pentru un timp nu stiu cat sabii sarea p amantului cuvintele sunt acum doar o groapa cu se coace n bezna lei ca o pisic a la panda e inima noastra la fosnetul Instrainandu-ma rochiei de matase sub z apada ce cade ca penele ngerilor o, varsta primeste deodata un gust de cenusa frunzele gandurilor se r asucesc de sange si oase. ca-ntr-un somn dinaintea unei morti asteptate tu esti orul celui din urma gand ultimul dinaintea primului cantat de cocosi www.cetateaculturala.wordpress.com 82 Unii iar eu sunt la marginea lumii nstr ainandu-m a unii au un dar fenomenal de a distruge ncrederea n sine a altora Zodiac mi sun ecare os se aud voci ascunse n bucla timpului dincolo de moarte Cornel VANA trec zile prin sange prin coapse prin ganduri de-a latul pamantului si se opresc pr abusite ntre pleoape Despre aceasta zi Si ast azi- o zi cenusie ca o femeie b atran a, cu tabieturi ce tulbura. Ca si cand mi-ar citi pasaje din bunul Erasmus din Rotterdam. , mi tremura n umar o s ageata , , Cuvinte fosnind In aceasta zi, ca un lin dezvat, sa ma viziteze convivii de demult cu zionomia erbintei bacante, depanand lupta lui Iacov cu ngerul, pan a n zori. , dincolo de cuvinte raman urmele orelor si din nucul de sub fereastr a cad pana si gandurile mugurilor sunt o desfrunzire de cuvinte miroase a rumegus nevinovat suetul nfasat n carne carnea nfasat a-i n himere himerele tinute n frau de Dumnezeu iar n mijlocul suetului e tara cuvintelor privesc cu teama hartia un alb si imens pustiu mana mea zbor de pasare peste zapezi adulmeca nelinistea n tremuratoare linii si cercuri pana cand se-aud cuvintele fosnind In luciul zgarzii, ogarii n panica, de aceea zic, un purgatoriu aceasta zi, piele cenusie a unor cai cabrati. , , Descant Era o dunga pe atunci nu stiu alb a sau e neagra. Dar eu sunt manjit de aripi ntr-un nor prea rozaliu, lacrima sa nu mai u. , Nici mormant de scortisoara Lang-un rau de mult secat, Pasarea sura se-adapa caci din dor mai curge ap a. www.cetateaculturala.wordpress.com , , 83 Titina Nica TENE , Si, din pietre, Zei coboara, necati n asntit. Val de ceara sa m a doara si p atrunde n cuvant si p atrunde n simtire Ca zalog pentru rostire. , , Batrana doamna cu sclipici. . . , , , , Despre noi Inca mai mirosi a mine, nvelindu-ti coapsa cu damfuri amarui. Dar tu, purtand crucea de spini. , , Batrana doamna cu sclipici si viata ca o zi de post priveste-n juru-I far a rost si are un fel de. . . tremurici. A fost o doamn a cu renume Acuma este o frunza-n vant ratacitoare pe pamant si nimeni n-o striga pe nume. S i umbla, asa, ca o naluca iar tineretea-I e departe nu se mai teme de moarte uitand acasa sa se duca. Doamna noastra cu sclipici se-ntinde-n iarba de pe jos viseaza atata de frumos si s-a oprit din. . . tremurici. Batrana doamna cu sclipici. . . Inca mai miros a tine, ma strecor n ochii bufnitei si stau n geana noptii, ascultand cum gem felinele de afara. Si str ajui a Strainul care va veni sa-mi smulg a raze vii din Acas rana. Dupa zeci de ani m-am ntors acasa n- am gasit nimic din ce am cautat, Despre mine doar n magazie un picior de mas a, statea, printre eacuri, aruncat. Azi, In c asuta veche o fotograe, fata mea atat de trista, mama si cu tata, mire si mireasa, pe dinafara. i privesc si-mi pare ca sunt bucurosi, Sunt mortul din oras, iubito! ca-nsfasit, Titina, s-a ntors acasa. Si mai port si straiele cernite, In gr adina casei, alt adata vie, mirosul de alcooluri din bozii, nucul verde, mare si rotat, leacul sntilor, prin fosnet de frunze azi ma dojeneste si colbul de stele. ca de-atata vreme am plecat. Totu-n jur e vraiste, totu-i dezolant, Ca ntre faclii cobor. nu stiu ce sa fac, de ce sa m-apuc, Tagaduieste-ma, Doamne, sa repar casuta, sa-noresc gr adina, si mai adasta putin, sau cat vad cu ochii iarasi sa ma duc? caci cineva m a scruteaza fara ragaz. Numai Luna clara sus pe ceru-albastru Nu stiu de e om, ma ncurajeaz a n felul ei tacut: nu stiu de e ar a! nici nu sti ce rau e sa le termini toate Sau poate linxul cu ochi de topaz. si sa nu mai ai nimic de facut! , , , , , , , , , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com 84 ALEXANDRU JURCAN DRAGELE MELE SINONIME Darius e un tan ar descurcaret. Stie bine franceza, de aceea face pe dracu n patru si calatoreste la Paris, aproape pe gratis. Autostopul a devenit religia lui. Iata-l n Jardin des Plantes, cu o carte n mana. Flori, plante, banci, aer parizian. Se aseaza langa el o doamna vesteda, dar parfumata. Darius se ntrerupe din lectura. . . frantuzeasca si i spune clar doamnei ca e roman, ca iubeste Parisul si c a ar vrea un sinonim pentru cuvantul. . . Da, da, desigur - ncearca Madame sa-l ajute. Trucul functioneaza perfect, iar Darius e invitat de Madame exact la ea acasa. Intotdeauna i reuseste poanta cu sinonimele, Dumnezeu s a le tina! Doamna i-a dat adapost o luna de zile. Frumoasa e viata cand te lasi mangaiat dupa o sticla de Bordeaux! Degetele femeii ajungeau unde trebuie, iar Darius vibra ca la comand a, ntr-un simulacru vioi. Dupa cateva sapt amani a sosit Yvonne, nepoata doamnei. Darius a stiut perfect sa regizeze un incitant ½menage a trois. Intr-o seara, la o cina romantica, tot norocul s-a prabusit, deoarece Madame a facut infarct, iar Darius s-a refugiat pe malul Senei, unde cauta sinonime aprige, pe care i le-a oferit un domn caritabil, dupa care i-a propus s a-l gazduiasca. Vara se apropia de sfarsit. Pe podurile Senei, turistii ntarziati si stergeau cateva lacrimi romantice. , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Vera IEREMIAS EXPOZIT IA Usa spre care l tragea mama nu i se parea deloc atractiva lui Sebastian. Catelul care alerga pe trotuar n spatele lui era mult mai interesant. Alerga... era un fel de-a zice. Pentru ca ar avut n mod vizibil pofta de un sprint mai serios decat i permitea lesa. Copiii si cateii se simpatizeaza tocmai pentru ca au aceeasi trista soarta: pe unii, mana mamei i trage ntr-o directie n care n-au nici un chef sa mearg a, preferand sa stea n loc; pe ceilalti, o lesa i franeaza, atunci cand si-ar dori din suet sa goneasca. Ochii baiatului n spate, mama tr agandu-l nainte si treapta, treapta aceea urata de la intrare, mult prea nalta pentru un baietel de cinci ani... Sebastian se mpiedic a, mama-l salva n ultima clipa de la cadere smucindu-i bratul n sus, cat pe-aci sa-i disloce umarul: -Uita-te pe unde calci, tantalaule, ce, vrei sa te rup n doua?! Sebastian si exprima frustrarile prin sughituri ude si galagioase. Mama nu-si cruta nici bratul cel alalt, scuturand-o nitel pe fetita agatat a de el: -Ce stai ca o eata, nu vezi ca mi-a alunecat poseta? Pune-mi-o pe umar! Cu superioritatea pe care i-o conferea maturitatea varstei sale de opt ani, Adina se abtinu de la comentarii. Executa comanda, cu strambatura care exprima elocvent cat de putin i p asa ei de toate astea. Au intrat. Tin andu-si strans copiii de man a, Margareta se opri n mijlocul salii si privi mprejur. Se simtea ca o minge ntepata care se dezuma treptat, auzea parca fasaitul aerului dezamagirii cum tasnea afar a. Dul apioare cu rafturi, numai din sticla. Late-nguste, nalte-scunde. Dispuse la ntamplare pe pardoseala, sau xate n perete mai jos, mai sus, unele chiar atarnand din tavan. Firide n zid. Dezordine ce se voia calculata, asimetrii care se pretindeau de efect. Asa arat a o expozitie de bibelouri?... A, iat a un panou explicativ: ½Giuseppe Armani (1935-2006), pictor-sculptor, specializat n gurine reprezentand mai ales femei, turnate-n portelan, pictate manual si de-o eleganta subtila. Armani... O ruda www.cetateaculturala.wordpress.com 85 cu Giorgio, ala cu toalele, purtand amandoi n gene aceeasi nclinatie c atre design? Sau era doar o coincidenta de nume, ½Armani la italieni ind ceva ca si... ½Popescu la romani? N-avea importanta, pentru ca Margareta continua s a se simta ca-ntr-o sufragerie nebuna. Daca aiureala asta era mobilierul, unde-or exponatele? Cat i le l audasera colegele! A amanat vizita pana-n ultima zi, neavand cu cine-si lasa progeniturile. A te duce cu doi copii mici printre portelanuri, era ca si cum te-ar nsoti un elefant. Lucian, domnul sot si tata, n-avea timp, reste. De parca numai el ar munci n familia asta. Avea si Margareta serviciu, ndatoriri profesionale, salariu. Pentru ca era o femeie modern a, egala cu barbatul. Avea toate drepturile lui: sa se speteasca muncind, sa aduca bani n casa, s a poarte pantaloni, sa umble cu mainile n buzunare. S i sa njure. Reciproca n-o valabila? Adica b arbatul modern sa e egalul femeii. Ma rog, nu naste si nu alapteaz a, ca nu-l lasa biologia. Dar are si el dreptul sa schimbe scutece si sa ia copiii de la scoala. Ore suplimentare. Din cauza lor n-avea niciodata vreme Lucian. Orele suplimentare faceau bani suplimentari si scoteau ochii nevestei cu chestia asta. Desi i promisese ca azi va merge el la scoala si la gradi! Apoi un telefon n ultimul moment, scuze, explicatii... S i iat-o cu pustimea dupa ea, scuturandu-i bratele: -Mama, mama, uite ce de papusi! -Mami, ne-ai adus la o espozitie de jucarii?! Doamne, cat putea de proasta! Doar nu era vorba despre sculpturi, sa stea masiv npte-n piedestaluri! Privirile ei nu trecusera de muchii, colturi si suprafete de mobilier. Spiritul direct si nentinat al copiilor zarise numai esenta: gurinele din portelan. Cand creierul reusi sa excluda bariera ap aratoarelor transparente, o carte de povesti paru s a se deschid a n fata Margaretei. Inalte de 20-30 cm, femei lucind n email multicolor pareau agatate-n aer, sau plutind ca bule de sapun, curcubee itindu-se din toate partile, foarte aproape si de neatins. Zeci de bibelouri de portelan, delicate si fragile ca o iubire de poet. Spiritul ludic l conturba pe cel liric, concretul momentului alunga n planul secund al mintii versuri si note. Brusc, expozitia nceta s a existe, nu mai erau decat Adina si Sebi fugarindu-se printre obiectele casante, disparand-reaparand ca-ntr-un joc de-a v-ati ascunselea. Tipete, rasete, icnete de copii. S i adrenalina Margaretei pulsand ca la bungeejumping, pregatita pentru fatidicul moment n care eleganta subtil a se va transforma n clinchet de cioburi. Pragmatismul ziologiei umane evit a posibilul dezastru: -Mama, ma scap a pisu... Slava Domnului, hai la baie! -Mami, cred ca eu vreau si caca! Dupa ce toate sfaturile procedurale au fost spuse, copiii ramasera ecare n cate o cabina, nd aratul usilor nchise. Margareta se sprijini de o chiuveta, sa-si traga nitel suetul. Se ntalni cu imaginea ei n oglinda. Ce era asa de mare: oglinda, imaginea sau originalul? Blugii i se rotunjeau pe solduri n arcuri ample, puloverul ameninta s a-i plesneasca peste sani. Medalionul lantisorului de la gat se pierdea undeva, n santuletul dintre cele dou a globuri ncalecate. Dar m acar era naturala suta la suta, bio, eco sau ce-o mai . Nu, nu era grasa, doar plinuta. Durdulie, cum o alinta Lucian, sau dulie, n pronuntia lui Sebi. Gagicile care se stiu misto se uma n pene, ea se uma n piele, ca doar nu era pasare! Cel putin, n-avea nevoie de silicoane. Pentru ca femeia moderna, egala n activitate, comportament si tinuta cu barbatul, nu-si poate arata feminitatea decat evidentiindu-si nurii: fusta scurta, decolteu adanc, tesaturi stramte. S i s a-si mbunatateasca la nevoie dotarile cu tot soiul de acareturi articiale. Ostentatie sexista, pomp a pentru uide hormonale. Restul este www.cetateaculturala.wordpress.com 86 retro, motiv pentru creatori de arta. Ca bibelourile lui Armani, iata. Nici n-a apucat sa se uite la ele mai de-aproape. Margareta arunca o privire rapid a spre cele doua cabine ocupate. Liniste. Copiii si rezolvau treburile. Ea iesi tiptil din baie. Dintr-o mica rida n zid, un bibelou i facea cu ochiul. Zau! Margareta se apropie. Rochie bleu lunga pana la jumatatea gambei, imitatie de cordon bleumarin trecand transversal de pe un sold spre coapsa cealalta, evidentiind talia supla fara sa se muleze pe ea. Palarie dispusa usor asimetric, cu un buchet imens de ori prins de borurile largi, ca niste sori mici si galbeni nconjurati de raze albe. Margarete! Ce frumusete, cata delicatete! Trebuia s a puna degetul, sa atinga, sa mangaie, era obligatoriu! S tia ca nu e voie, dar nu se putea abtine. Privi discret n jur, sa n-o observe cineva. Cineva? Cine? Nu mai era nimeni n sala de expozitie, nici m acar un om. Ciudat cum au disparut cu totii... Lua cu grija gurina n m ana. La baza ei zari un mic oriciu, ca la orice bibelou obtinut prin turnare. Gaurica Margaretei, ha-ha! Degetul ei aratator se opri acolo, insinuant, ia te uita, si-l putea var nauntru! Mijlociul ncapea si el, si celelalte degete, toata palma. Portelanul rece, dur si casant devenise piele moale, elastic a si calda. O atragea spre sine, n sine, o aspira. Capul, umerii, tot trupul patrunsera nauntru, marunta faptura din silicati se transformase ntr-o femeie de marime naturala, din materii organice. Un gand nes abuit i veni deodat a: ce-ar sa intre si ntr-un alt bibelou? Incerca, reusi. Cat de amuzant putea sa e! T snea afara dintr-o gurina, se absorbea n alta si tot asa, iarasi si iarasi... Intreaga expozitie se preschimbase ntr-o realitate vie, care era mereu ea, Margareta, aceeasi inta n zeci de forme. S i cat de bine se simtea! Umplea ncaperea toata cu pliuri, cute si unduiri de matasuri, stofe, blanuri si esarfe. Alerga nvolburata de vant sau zgribulit a sub ploaie, dansa n ritm de tango, amenco sau domol, cu muzici acompaniind-o la ureche. Nimeni si nimic n-o mpiedica, pana si mobilierul din sticl a disparuse absorbit de propria-i transparenta. Se nsotea doar de palarii, pasari si ori. Nuante pastelate sau de foc i animau hainele, lasand liniile trupului s a se ghiceasca fara sa se muleze pe ele. Era cand lady, cand subreta, cand persoana obisnuita. S i nicicand nu era eata, timorata, depresiva. Se simtea atractiva, nu ostentativa. Cuceritoare, nu vampa. Cocheta, nu cocota. Emana din ea bucuria existentei si a libertatii. Da, libertatea de a ea nsasi, de a pur si simplu femeie. Isi placea siesi, pentru ca era natural a, dezinvolta, cu nfrumusetari de bun gust. Pentru ca se simtea bine n propria piele. Cine sa mai stie daca era supla sau dulie ? C aci mbrac amintea lasa formele feminine sa se subnteleaga doar, ca-ntr-o promisiune. Chiar asa, ce-o mai interesant pentru privitorul masculin: concretul vizibil si la ndemana oricui, sau ceea ce ntrezareste numai el? Oferta pentru toti sau speranta pentru sine? Abia acum, cand se deosebea de barbat, se simtea femeie modern a. Nu mai era imitatoare, ostentativa, chiar vulgar a, obsesiv pe placul altora. Avea o tinut a, o atitudine specica numai ei. S i o caracteristica proprie: feminitatea. Voia sa e egala b arbatului? Nu trebuia decat sa-i ofere ceea ce el nu avea. S i sa-i pretind a ceea ce i lipsea ei. Orice moneda are doua fete diferite, egale ntre ele. Dorinta de eliberare devenise imensa, o ustura, era capabila sa darame pereti. Margareta se arunca ntr-o caleasc a alba, n viteza saltului bluza i aluneca de pe un um ar, de pe un san, doua lebede frem atau n h aturi si totul se urni deodata, n aruind ziduri. Pasari, roti si o femeie zburau peste campie-ntinsa si pe sub frunze verzi, alunecau pe luciu de lac albastru. Valuri se starneau, o scuturau, o mpresurau cu sunet de cioburi si o scuturau... si zdr anganeau... scuturau... www.cetateaculturala.wordpress.com 87 -Mama, mam a, hai, trezeste-te odata, ca Sebi a spart o farfurie! ...Lacul se evapora, lebedele zburara, caleasca se-neca, bibelourile se facura tandari... Margareta se ridica buimacita n capul oaselor. Adina o scutura din rasputeri. S i se trezi pe canapeaua din camera lor de zi. Va s a zica, nu si-a uitat copiii la WC. Insa nu-si mai amintea cand i-a luat de-acolo. S tia doar ca plecase ca-n trans a de la expozitie. Acasa, practic cazuse pe canapeaua din sufragerie si-si nchisese ochii, s a mediteze un pic... -Ai adormit, mama! S i n-am g asit nimic de mancare! A vrut Sebi sa facem o omleta si a scapat pe jos o farfurie. S tii... aa... erau si patru ou a ntregi n ea... Matura, mopul, plita, sfaraitul n tigaie... Repede-repede, ca acusi soseste Lucian, obosit de ore suplimentare. Sa e totul curat si ordonat n bucatarie, mancarea gata... Pentru ca Margareta era o femeie moderna. Turda, dec. 2012 Al. Florin TENE METAFORA CA RITM AL GANDIRII POETICE Poezia este ½timpul izvorat din spatiul unui impuls ritmic de existenta. In acelasi moment este un loc al metaforei. Fiindc a, n aceste conditii, metafora caracterizeaza gandirea poetica, ind fundamentul acesteia. Campul magnetic creeat de metafora are propietatea de a coordona semnicatiile. Astfel, prin metafora se realizeaz a inspiratia poetica ca expresie a gandirii. Poetii de mare anvergura au intuitia de a organiza metaforele ntr-un sistem, creand o profunda gandire poetica, cu un bogat fond metaforic. C and abord am universul unei opere poetice, scriem de fapt despre forta cu care poetul a stiut sa-si construiasc a paleta sa de ntelesuri, subntelesuri nglobate ntr-un sistem de semnicatii, de specicitatea sa, deci despre metafora sa. Esenta lozoca, la unii poeti profunzi, se aa n campul metaforic. Cand poetul este el nsusi, adica n metafora, se realizeaza o apartenenta intima, de profunzime la Idee,ntr-un univers al constientei si inconstientei. Metafora este de sorginte lozoca. Un tot lozoc si liric, inseparabil, se realizeaza. O impresie de atemporalitate se realizeaza prin metafora cand realitatea imediata este aparent respinsa de aceasta. Gandirea poetizanta este data de metafora ntamplatoare, cand nu se constituie ntr-un sistem metaforic. In poezie metafora este o necesitate, dar si semnul constiintei creatoare. Un ritm metaforic exista la ecare poet autentic, specic ec aruia. S i Eminescu si are ritmul sau metaforic, nsa, diferit de cel al lui Alecsandri, Blaga, Stanescu, Virgil Mazilescu. Universul poeziei este creeat de sistemul metaforic .Prin poezia lui Eminescu, sau a lui Blaga, a lui Nichita Stanescu, se creeaza impresia c a se evidentiaza o disjunctie metaforica, adica o mobilitate a polilor n campul metaforic, o glisare de sensuri. Prin metafore Lucian Blaga a recompus Spatiul si Timpul. Blaga efectueaza nsa o dubla lucrare: el nu numai c a pune n evidenta metafora ca o celula poetic a sensibila, ci si ca o celula sensibilizatoare, prin incantatia de cuvinte. Insa nu abundenta de metafore imprima forta unei opere poetice, ci organizarea metaforelor, atatea cate sunt, ntr-un spatiu de semnicatii. Prin metafore se esentializeaza o realitate, se realizeaza o glisare dintr-un spatiu si timp determinat spre o zona a tangentei imaginarului si realului. Am putea spune ca acest transport se duce spre mit, caci acesta are n sine rationalul ca domeniu lozoc si imaginarul ca domeniu poetic. Astfel, prin aceasta structur a a metaforei, poemul se ncarca cu semnicatii www.cetateaculturala.wordpress.com 88 de memorie a existentei, asa cum orice mit este o istorie (memorie) despre sine a umanitatii. Stilul unui poet trebuie dedus din consecventa sa la sistemul de semnicatii care, n nal, l deneste. Acest fapt nseamn a pastrarea ritmului sau initial. Din pacate, rareori judecatile de valoare facute de criticii de poezie se fac din sistemul metaforic respectiv asupra acelui sistem. Marea poezie este factorul inestimabil al viabilitatii unei culturi, cum si al maturitatii sale, aceasta st a sub semnul ritmurilor distincte, de existenta initiate si fundamentale. Poetul apartine poeziei sale n virtutea faptului c a el si-a contopit existenta sa cu opera poetic a. Chiar dac a prin aceasta nu descoperim ntocmai Omul, ns a, descoperim si ntelegem o esentialitate umana rasfranta n destinul creatorului. Actul cretiei poetice este o angajare la Innit, iar poetul, constient de lucrarea sa, nu va putea niciodat a sa e suspendat ntr-un punct imobil, ori n zona confortului intelectual, adica n spatiul trairilor dobandite pe calea ideilor receptionate. Marea autenticitate eminesciana si are aici una dintre rad acinile sale. Opera poetica autentica este o interventie n Absolut, o sinfonie ce vibreaz a n spatiu si timp denit a la Spatiu si timp innite, ea este, n ecare Timp al s au, o structurare ce tangentiaza lozoa implicata, a notiunilor fundamentale ale existentei. In m asura n care poetul raspunde n existenta sa despre existenta, avem clar ritmul interior al operei sale. Acesta, adic a ritmul, nu este cadentare, ci o esenta, un ritm ce exprima o intimitate spirituala cu poetul, prin care cititorul este sensibilizat, apropiindu-l de ceea ce r am ane inefabil, adica esenta. Poetului poezia i devine o interiorizare si o interioritate necesare. Daca pentru Mazilescu, poezia este un fel de expulzare a eului, pentru Stanescu ea este o adancire a sinelui. Dar, pentru amandoi sistemul gandirii poetice disimuleaza realitatea, cata vreme gandirea poetizanta a poetilor din secolul XIX numeste o realitate. Dar nu se poate disimula o realitate mai nainte de a-i nteles esentele, de a o trait printr-o experienta proprie. O profunda si puternica experienta de viata naste un sistem poetic. Nu ntamplator ca Eminescu, O. Goga, Nichita Stanescu, Virgil Mazilescu, Radu Gyr, etc. care au tr ait mari experiente de viata, au cautat un nou limbaj poetic. Sistemul de gandire poetica se construieste din semnicatii care raman mult timp printre noi, si apoi trec n ecou, ca un sistem de citate. Ele sunt, si devin si ale noastre, pentru ca cuprind si exprima esenta umana. Deoarece este revelat eternul uman. O chemare lansat a, o invitatie disimulata, spre Intrebare, spre Neliniste este opera poetica. Aceasta trezeste latente spirituale. Ea se identica uneori cu speranta, deoarece este si ea o tensiune spirituala spre viitor. Poetul este locuitorul operei sale si cel care ncearca o reasezare de lumi. El este propria sa poezie. Iar Poezia este Poetul. Iunie 2009 Gabriela MIHALACHE Sinuciderea lui Silivestru Capitanovici din romanul ½Cartea nuntii de George Calinescu La nivelul intentiei autorului, suicidul devine mijlocul de a transforma personajul n nvingator sau nfrant, victima sau stapan al vointei si ratiunii, ilustrare a unei idei. Moartea, asa cum sublinia Jankelevitch, "transforma viata n biograe si arunca asupra ei o lumin a, o ordine sau un sens moral". Din acest punct de vedere, suicidul dezvaluie semnicatia tuturor actelor anterioare si poate In schimba brusc structura personajului. acelasi timp, semnicatia unui text nu este epuizata de intentia autorului, ea poate www.cetateaculturala.wordpress.com 89 remaniata n functie de noile descoperiri ce vizeaza mecanismele de functionare ale intei umane sau de multiplele recept ari ale cititorului, transformate aproape ntr-un univers paralel de sensuri. Uneori actul suicidar capata semnicatii total opuse planului initial al creatorului operei. George Calinescu si-a construit personajul Silivestru Capitanovici, din romanul Cartea nuntii, la antipodul lui Jim Marinescu, cu scopul de a-l ncadra n perimetrul casei cu molii, n limitele unei umanit ati canonice. Sumbrul profesor de istorie reprezinta n viziunea a numerosi critici lumea osicata si anacronica, aata n opozitie evidenta cu noua alcatuire a societ atii, moderna si tehnologizata, ai carei protagonisti cu valoare de arhetip sunt Jim si Vera. Totusi, prozatorul se lasa furat de exercitiul modernismului lozoc si, fara sa vrea, l plaseaza pe Silivestru, din punct de vedere intelectual si chiar spiritual, cu mult deasupra tanarului monden, proaspat ntors de la studii din strain atate. Sinuciderea lui Silivestru nu este motivata doar de ratarea n plan personal, ci si de revelatia absurdului, a mortii ca fatalitate launtric a a rii. El devine un meditativ pe tema extinctiei, a nimicului si, chiar daca aceasta reectare se grefeaza pe un trecut cu multe suferinte psihice, l situeaza deasupra mediului burghez plat. Jim Marinescu, desi intelectual cu doctorat la Paris, nu pune sub semnul ntrebarii nimic fundamental, ind mai degraba supercial si mediocru. Cand Vera l ntreab a, marcata de un vag sentiment de neliniste metazica, cat de departe sunt stelele, ce este dincolo de ele si pana unde tine nimicul, Jim se impune printr-o atitudine lipsita de orice sentiment tragic al vietii:"Ce comedii ti trec tie, Vera, prin capsorul asta? S a nu te mai gandesti la stele, nici la moarte, c a nu e bine! Oamenii cuminti nu se gandesc la nimic si traiesc numai cu evenimentele marunte ale orei." Iata lumea pe cale sa capete radacini solide, cea a umplerii intervalului dintre nastere si moarte, cu placeri trupesti si distractii mondene! Nicio febrilitate launtrica, nicio problema de constiinta, nicio privire dincolo de orizontul c asniciei, a carei functie principala este cea procreativa. La nalul implacabil se gandeste totusi cineva n roman si acesta este Silivestru Capitanovici. Om ca de vreo 50 de ani, erudit si necas atorit (Emile Durkheim ar sublinia statutul de celibatar, motivand sinuciderea ca lipsa de integrare), acaparat de surorile acre si nemaritate, Silivestru are o unic a obsesie- aceea de a intra n randul lumii, de a avea si el copii:"Simtea nevoia imperioasa a procre arii, a perpetu arii familiei sale pe pragul extinctiunii". Asa cum am subliniat deja, Calinescu i construieste un portret psihologic n oglinda, la antipodul personajului adaptat lumii moderne. Jim este vesel si pus pe glume, Silivestru "ncruntat si ursuz mai tot timpul"; Jim abordeaza femeile cu siguranta si lejeritatea unui dandy, n timp ce Silivestru trimite scrisori dup a model vechi, n care cuvintele "dragoste" si "casatorie" nu apareau. Jim si informeaza familia c a se nsoara, Silivestru cere umil acordul surorilor. Exemplele pot continua, dar interesul meu este sa demonstrez ca de la un anumit prag profesorul de istorie nu mai reprezinta n mod evident lumea veche, sinuciderea lui situandu-se la granita incerta dintre depresia dispozitional a si revelatia absurdului. Fara sa fac a trimitere n mod constient la o simptomatica particular a, Calinescu creeaza un personaj marcat de ceea ce psihologii numesc "nevroza de esec" si care vizeaza subiectii ce nu pot suporta s a obtina tocmai ceea ce-si doresc mai intens. Oamenii cu www.cetateaculturala.wordpress.com 90 aceasta afectiune se pot plange de soarta nefericita, dand vina pe nenoroc, blesteme sau pe ceilalti, n realitate ind subjugati de frica de a trai placerea realizarii propriilor dorinte. Astfel, Silivestru duce tratative formale cu potentiale neveste, tratative ce ncetau brusc din sil a de barfeala surorilor si de frica lucrurilor pe cale de realizare. Scindat ntre instinctele virile si teama de necunoscut, Silivestru supravietuieste astfel timp ndelungat, fara sa se gandeasca nicio clip a la moarte, cu atat mai putin la autosuprimarea existentei. Isi alege partenera si actioneaza de ecare dat a n aceeasi maniera, femeia neav and niciodata o identitate conturata, indca Silivestru nu cunoaste orul dragostei. Compulsia la repetitie l nraieste, dar alegerea prin similaritate-continuitate i confera, oricat de paradoxal ar parea, un soi de mecanism de protectie tocmai prin obisnuinta. Ghenca i spune limpede:"De ani de zile te tot logodesti si nu te mai nsori niciodata." "Fisura" este generata de un factor exteriornunta lui Jim cu Vera- momentul care dezvaluie, prin contrast, solitudinea lui fundamentala. Silivestru trece prin faza de entuziasm, frecvent ntalnit a n cazurile de sinucidere, naintea marii prabusiri n abis. Vazand cuplul de tineri adusi mpreuna de un miracol inexplicabil, de un miraj al providentei, profesorul ncearca si el aceasta cale. Iese pe strada si priveste ca un "hipnotizator" n jur, pentru a provoca destinul. O femeie se opreste si-i zambeste, dar Silivestru n-are sucient curaj si, neobisnuit cu astfel de spontaneitate erotica, fuge. Trece prin delirul mistic si-si procura carti de magie si de spiritism, face tot felul de formule ca sa starneasca dragostea n jurul lui. Nu ntelege ca radacina esecului se aa n compulsia la repetitie, plasandu-se invariabil n aceleasi situatii neplacute si cu nal nchis. Urmeaza ntalnirea esuat a cu o prostituata, de la care se ntoarce "obosit si deprimat", dar mpovarat cu o noua idee ce persista n campul constiintei: moliile "i mancaser a vitalitatea", degeaba vrea sa se casatoreasca, indca nu are "seve creatoare". Daca George Calinescu ar trasat o legatura clara ntre obsesia sterilitatii si gandul sinuciderii, personajul s-ar nscris perfect n perimetrul ontologic al "casei cu molii", reprezentand lumea anchilozata ntr-o xitate anacronica. Albert Camus sustine ca momentul cand "toate decorurile se prabusesc" poate avea loc e n faptul cotidian cel mai banal, e n contact cu ideea propriei morti sau a celor din jur. Astfel, Silivestru nu meditase pana atunci la soarta umana si nu ntelesese n moartea celuilalt destinul ce-l pandea. Moartea fusese pentru el o vorba goala, amintirea unui om sau a unei ceremonii, sentimentul ca este un fenomen fabulos, cu totul ndepartat. Despre escamotarea propriei morti si despre revelatia originala a nalului implacabil vorbeste si Yankelevitch. Emil Cioran sustine ca indivizii normali si san atosi (Jim este un astfel de individ, nu-i asa?) vad moartea ca venind din afar a si nu intrinseca intelor vii. Calinescu nu mai pastreaz a personajul n limitele lumii din care face parte si, n loc sa-si urasca propria nefericire si sa-si doreasca moartea indca face umbr a pamantului degeaba, Silivestru este chinuit zile intregi nu de ratarea statutului social si uman, asa cum ne-am asteptat, ci de forma existentei sau inexistentei dupa deces. Ce-i drept, obsesia mortii este generata de ideea deprimanta a sterilitatii, iar fondul indispensabil al actului autolitic consta n dispozitia alterata de absenta integrarii sociale sau familiale. Paradoxul pe care-l creeaza ns a C alinescu este urmatorul: daca personajul nu se suporta n ipostaza actual a si viata lui este un esec, daca durerea psihologica de a impotent si izolat social este insuportabila, de ce si doreste supravietuirea constiintei si cauta febril n ziare ca sa ae varsta medie la www.cetateaculturala.wordpress.com 91 care mor oamenii? Cand citeste n "Universul" la anunturile mortuare ca oamenii decedeaza n jurul varstei de 50 de ani, Silivestru este cuprins de panica, "doamna cu coasa" ind mult mai aproape de el decat si inhipuise. Pentru ca nu crede n suet, moartea pentru el este anularea oricarei constiinte de sine, revelatie mult mai dureroas a pentru Silivestru, care vrea s a ramana n eternitate cu tot ce reprezinta el, "cu dragostea si ura, cu foamea si cu setea." Disparitia zica i se pare inimaginabila si nspaimantatoare: "Nu putea pricepe cum el, care traia si gandea, avea sa devina nimic.(...) Nici macar speranta mortii naturale, prin mb atranire, asa de posibila n familia lui, unde Iaca murise centenara, nu-l mangaia, indc a acum constiinta i era asa de dureros ascutita, ncat l treceau sudorile la gandul ca tot ce iubise n viata avea s a-l lase indiferent." Gandurile din ultimele zile ale personajului, intense si dramatice, nu vizeaza un bilant dezamagitor al existentei, ci formeaza exclusiv un proces de familiarizare cu moartea, o examinare febrila a experientei descompunerii: "Incineratia straveche i se nf atisa mai blanda dec at inhumatia, dar si acolo oroarea de coacere l tortura." Prin urmare, depresia lui Silivestru pleaca de la existenta solitara si nesatisfacatoare, dar sinuciderea are ca factor decisiv revelatia nalului implacabil: "La nceput lent a, meditativa, obsesia mortii deveni atat de violenta, ncat ca sa nu e prins de moarte, se gandi sa o prentampine. S i astfel ideea sinuciderii prinse radacini din ce n ce mai puternice n el, pana ce se prefacu n hotarare nestramutata." Este interesant ca unul dintre personajele romanului Bietul Ioanide sustine ca de cele mai multe ori oamenii care se tem de moarte se sinucid, p arandu-li-se, mister al psihologiei, mai acceptabila pieirea prin propria initiativa. Autosuprimarea lui Silivestru apare astfel usor rupt a din context, un caz de revelatie a nonsensului si a spaimei de neant ntr-un decor de baruri si cinematografe, batrane care par sa pac aleasca timpul, tineri cu chef de viata si dornici sa procreeze, vile cu teren de golf, liceeni cu gandul la oracole si gale de box, telefoane si masini Peugeot, nopti de amor cu impresia de reinventare a cuplului primordial. In aceasta lume vesnic noua si ntotdeauna aceeasi, Silivestru face gura antagonica prin depasirea realitatii imediate. Daca pentru Jim totul se nscrie ntr-un resc nedisecabil, Silivestru devine pentru el nsusi o ntrebare fara raspuns, dorinta intensa de a trai, facandu-l sa doreasca, la fel de paradoxal, moartea. In plus, obisnuit sa cear a macar parerea pentru orice decizie fundamental a, de aceasta data Silivestru ramane singur cu sine nsusi n fata celei mai dicile alegeri. Nici o aluzie, nici o ncercare de implicare a surorilor, niciun semn de disperare. Silivestru nu cere voie sa se omoare, asa cum o viata ntreaga cautase "avizul naltului consiliu familial" pentru ca acum este dincolo de ceilalti si deasupra framantarilor cotidiene. Omul-marioneta si ia n maini propriul destin si se elibereaza de constrangeri. Ingerul mortii, "un tanar cu mari bucle blonde, cazand pe umeri, mbr acat ntr-un talar alb de velur sclipitor" l viziteaza n ecare zi chemandu-l n abis. Delir mistic, un prim simptom al unei boli psihice sau prezenta reala, avand n vedere deschiderea spre paranormal a profesorului? G. C alinescu descrie lapidar spanzurarea personajului, dar nu e nimic convulsiv sau ezitant n actul propriu-zis. Silivestru este un alienat, din care s-a scurs parca si ultima picatura de umanitate, un executant constiincios al propriei misiuni. In concluzie, din punctul meu de vedere, Silivestru Capitanovici dep aseste, prin meditatia asupra unui eveniment metaempiric cadrul restrans al "casei cu molii", se opune supercialitatii lui Jim Marinescu, iar sinuciderea lui se situeaza dilematic la granita dintre ratarea n www.cetateaculturala.wordpress.com 92 plan personal si spaima de neant, complicata, Carpati. Ion Cristofor este ns a, nainte de ori ce, un la randul ei, cu ideea unui posibil nceput de mare poet ale carui dimensiuni, mult apreciate, dementa. nca nu sunt ntelese sucient, nu-s deslusite si primite la valoarea lor reala, si sunt sigur ca timpul lucreaza, cu obisnuita-i ncap atanare, Roni CACIULARU (Israel) n favoarea reliefarii mai corecte a acestui ION CRISTOFOR UN MARE POET! condei, de o mare profunzime, cu reectari (Mic preambul, la recenta carte de critica si de zbateri profund si adevarat omenesti. Singuratatea, melancolia, tristetea, dezamagirea, eseu literar, cu titlul ½ROMANES , TE LA iubirea, durerea, revolta si sarcasmul, paraIERUSALIM ) doxalul existentialism metazic, implicarea Am avut prilejul, nu de mult, sa fac cunostinta profunda n lumea sa imediata, insurgenta, cu minunatul critic literar, marele poet si nelinistea, ca si dualitatea afectivitatii si eseistul de ranament care este, far a ndoiala, cerebralitatii, imagistica originala, puternic domnul si maestrul Ion Cristofor. El, prin expresiva, metafora reverberatoare, realitatea a, unghiurile scrisul si faptele sale de cultura, si-a con- transgurata si intens decantat struit o imagine solida, de poet si de iubitor de prezentare a ideilor si imaginilor, adesea mpatimit de creatie literara. Asta, desigur, contrastante, juxtapunerile cursive si, uneori, pentru cine are ochi cinstiti s a vad a, si urechi socant revelatoare, substanta cu aer simbolist, a armonios cu g andirea losoca, dar de sinceritate ca sa auda. As vrea sa sublinez mpletit ca mi-au pl acut, de la-nceput, modestia si si sarcasmul puternic, referitor la lumea n care a supravietuiasca iata doar bunul simt ale acestui distins intelectual si e nevoit poetul s asaturile versului si suetului mare artist, m-au cucerit masura, decenta, o parte din tr naturaletea lui, a felului s au de a , ca si o cristoforian, care m-au fascinat, solicitandu-ma oarecare timiditate de mult anihilata de sine sa-i cunosc tot mai mult parfumul de mare nsusi, discretia, masura, freamatul ascuns, arbore n templul poeziei. Desigur, doar poemele lui Ion Cristofor, exactitatea si decenta vorbirii adevarate petale de matase si albe si roz, si rosii sau culese de mine, de pe ½strazile internetului, violet-albastre, ntr-un decor sntit de fapte nu cred ca-mi pot da o imagine completa. de bine, de n altarea spirituala a arderilor unui Dar stiu sigur ca ce mi-a cazut sub ochi, e asaturile rug cu scantei de stele, din balconul rece al poezie adevarata! Stiu sigur ca tr garsonierei care, ca s a m sinceri, nici nu are enuntate mai sus, m-au ncantat si m-au cucerit. Bacauan patimas ind, am crezut, balcon... Omul acesta, care m-a onorat discret si la un moment dat, ca simt, printre versurile pregnant cu atentia sa, este un NUME de lui Ion Cristofor, ceva din lacrima neplansa rezonanta pentru literatura romana, dar si a tristului Poet al clavirelor si al pietelor pentru cultura israelian a. Ion Cristofor s-a pustii... Era atat de profund EL, si-atat de au! Iar azi, constituit, printre altele, din proprie initiativa, insucient cunoscut la timpul s a puternic n constiinta n vocea care prezinta scrisul literar de limba iata, Bacovia se a romana din Israel, deschizand cu onestitate publica a culturii de valoare, redand, mereu poarta Istoriei literaturii romane pentru unele mai mult, profunzimea si frumusetea intei condeie evreiesti de aici, de la Yarcon si Tel umane. Dar pentru acest stadiu, au trebuit a ani si ani... M a rog, eu stiu ca sunt Aviv, care au ca patrie limba de la Dunare si sa treac , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , , , 93 subiectiv, dar si pe Bacovia l-am iubit de la prima noastra cunostinta (desigur, livresc a)... Pacat ca nu mai am niste tot atatia ani la-ndemana, sa-l v ad pe Ion Cristofor la locul sau mai adevarat, n literele romanesti. De fapt, si-n zilele noastre este recunoscut si apreciat, si nca cu aur a de pretuire nalta a valorii unui talent indiscutabil. Dar mi place sa-mi nchipui ce va atunci, atunci cand... ½Am adormit ntre oameni, m-am trezit ntre caini spune undeva poetul. Este limpede ca i repugna lumea mercantil a n care i este dat sa traiasc a. La locul sau de munca ca sef al Departamentului cultural, de la Prim aria Clujului, s-ar putea (conjunctural-politic) sa e niste remanieri. Poetul, traitor si el dintr-o leafa, nu crede ca-l vor afecta. ½ Totus, i mars, ez eu daca vet, i atacat? . La ntrebarea mea - o trista si ascunsa resemnare, nu revolta, nu opozitie, nu lupta, ci deprimare retinut a, asta am vazut pe chipul poetului. ½ Atunci, mi r aspunde el, resemnat s, i-ntors linis, tit catre sine, ma voi pensiona ... Are 61 de ani, iar la 60 Clujul l-a sarb atorit admirabil si sonor. Dar este tan ar, cu ceva re de par argintiu, putin obosit de-o lume mic a, prin care-si poart a demn modestia: cu masura si bun simt. Totusi, vizavi de vicisitudinile vietii sale cotidiene, el se exprima, nc a mai nainte vreme, prin minunate versuri: ½Orchestra de jazz/cu bateristul negru al trupei/canta netulburata pe un ghet, ar//Stau cu hubloul deschis/s, i cant, s, i cant, s, i cant/nchis ntr-un imens Titanic de cuvinte//Afara se face de-odata toamna/afara bate cumplit un vanat vant//Cut, itul ce-mi taie beregata/nu ma poate opri ca sa cant/Cu precizia cu care se sting stelele/vom ras ari s, i noi din pamant (½Orchestra de jazz). Fata de lumea mercantila a actualitatii n care e nevoit sa aceasta lume de supravietuiasca, el scrie: ½ In camatari/n aceasta lume de macelari/n care muzele s-au angajat la bordel/nu es, ti decat un biet poet/tremurand ca acara, ca t, apul n , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , rut/ deasupra unor versuri neterminate/biet chirias, pe cateva hectare de melancolie... aceast (½ In a lume de c am atari ). Iar n ½Manualul bunului canibal parca as ntrevedea o continuare sarcastica: ½E mult mai folositor sa alc atuies, ti un mers al trenurilor/o carte de telefoane pentru uzul s, omerilor ce caut a un loc de munca/un ghid de panica al ratat, ilor fara partid/al celor ce n-au secretare s, i nici mas, ina la scara/sau mai degraba alcatuies, te o carte de bucate pentru muritorii de foame/un manual aceast pentru uzul bunului canibal (½ In a lume de c am atari). Imaginile din poezia lui Ion Cristofor sunt puternice si cer tarie si sensibilitate, spre a percepute. Pe cat de deschis si echilibrat si bonom se dovedeste autorul n critica sa literara despre altii ntre care si prezentarea si comentarea a peste 120 de scriitori israelieni pe-atat de ½altfel, paradoxal si sosticat n sinea sa, fr amantat si introspectiv dedublat, cautandu-se si recitindu-se si recompunandu-se, ne apare ca poet. Iata: ½Tulburat ies, i noaptea pe balconul nghet, at/ (uit, i pur s, i simplu c a garsoniera ta nu are balcon(...)//Prives, ti uluit cum sangele tau ia forma s, i culoarea lunii/s, i o ia razna pe campurile ntunecate/peste arbori, peste ziduri s, i case/plutind ca un zmeu de hartie creponat a.//Uneori prin noaptea plina de stele/zmeul portocaliu plutes, te purtat de vant, de respirat, ia mea/peste arbori s, i zari, peste case straine/vorbind ntr-o stranie, nent, eleasa limba/pe care, copil ind o nt, elegeam, Doamne, /atat de bine. ... Nu-i genul meu sa citez mult si sa spun de la mine putin. Nu asta mi propun. Dar cand este vorba de valoare autentica, cedez. Spre sustinerea mai buna a celor enuntate mai nainte, iata, redau cateva versuri (fragmentez, din pacate!) prin care Ion Cristofor si vorbeste sie nsusi: ½S arac es, ti n lumina fulgerului/Tu ce ascult, i la o fereastra deschis a/ Privighetoarea cantand n solemnele pajis, ti/ Visate de , , , , , , , , , , , , , , , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , 94 cel orb./Se aude cum cade roua n infern/Un scart, ait imens de penit, e cutremurand cerurile/ ceres, ti scriptorii se scrie cu sangele tau (In acum.)/Cu brat, ul ntins n acara rece a tacere t, i inventezi inima. aerului/ In Ion Cristofor ne cucereste prin profundul umanism al artei sale, greu si profund, prin asumarea unor trairi si deslusiri ce dau originaliate si putere afectiv a versului sau, cu care si distileaz a inta, prin sentimente, ganduri si metafore de o mare frumusete. ½S a i om nu e atat de us, or/Sa i mort nu e atata de greu/ Pleaca-te asupra-mi femeie/Cu chip de nger cu chip de zeu//Umbra unei pasari de prada/Imi trece acum peste fat, a/ Nourul treiera aur diamante lumini/Spaime melancolie s, i ceat, a// Plansul copilului orb/Lumineaza ferestrele casei din vale/Un tulnic din varf de deal/Revars a cetina stele s, i jale. Iar c and un astfel de scriitor, o astfel de valoare literara, prezinta Romaniei scriitorii ei israelieni, remarcand, nu o data, insucienta atentie ce se acorda acestei semnicative ramuri a scrisului literar romanesc, autorul actionand cu consecventa si seriozitate tocmai pentru a acoperi aceasta lacuna, este cazul sa apreciem la Ion Cristofor si deosebita valoare morala a omului, dublat, desigur, de un valoros critic literar. Spun astfel si pentru ca, iat a, distinsul scriitor mbogateste Istoria literaturii de la Dun are si Carpati cu un nou volum despre condeiele israeliene de limba romana (dupa alte trei remarcabile volume anterioare) intitulat, de asta data, ½Rom anes, te la Ierusalim . Dar despre aceasta carte agreabila, placuta la citit si cu multe adevaruri esentiale, carte ce contine 31 de scurte eseuri despre evreii romani din Israel si scrisul lor cu un viitor prilej. , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Dr. Dan BRUDA SCU Alexndru TITRU S arcusul de aur al Ardealului Recent, sub egida Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, a aparut studiul monograc intitulat Alexandru TITRU S portret din cioburi datorat exceptionalului ziarist si om de carte Sorin GRECU. Acesta, cu talantul si harul binecunoscute, reuseste una dintre cele mai mplinite monograi consacrat a pana acum vreunui slujitor al folclorului romanesc. Spre deosebire de alti autori, Sorin GRECU nu recurge doar la documente de arhiva sau la fotograile ngalbenite de vreme si p astrate n albume diverse ci reuseste, recurgand la cele mai diverse mijloace ale meseriei de ziarist sa l redea pe TITRU S posteritatii n toata complexitatea existentei sale si n toata frumusetea artei sale de nentrecut doinitor al ardealului. Sorin Grecu este, pe rand, reporter, reporter de investigatii, cercetator de arhive, dar si participant discret la dialoguri si evocari facute de multi dintre cei care l-au cunoscut, ascultat si pretuit pe Alexndru TITRU S, cei care au lucrat de-a lungul timpului alaturi de el, de unii din membrii familiei sale, dar si de simpli admiratori ai stralucitei sale arte si cariere. Prin aceasta metod a extrem de ecienta sub raport jurnalistic, Sorin GRECU scrie o pagina important a a vietii culturale a clujului ultimilor 50 de ani, evocand destine si personaje care, asemenea lui Alexndru TITRU S, au nnobilat prin munca lor viata cultural-spirituala a capitalei de suet a Ardealului. Pe urmele lui Alexndru TITRU S, cautand sa descifreze momente si evenimente mai putin cunoscute din existenta lui, Sorin GRECU ne www.cetateaculturala.wordpress.com 95 poart a si prin locurile natale ale artistului, facandu-ne cunoscute persoane care au jucat un rol mai mult sau mai putin important n viata lui. Este foarte mare si diversa paleta celor ale caror nsemnari sau amintiri sunt cuprinse n paginile acestui volum exceptional. Unii dintre ei au devenit de acum, asemenea lui Alexndru TITRU S, doar o amintire, rentalnindu-se cu marele artist si lasandu-se si pe cealalt a lume vrajiti de m aiestria arcusului lui. Sunt nume extrem de importante ale culturii clujului sau ai altor teritorii. Ne-au retinut n mod deosebit atentia amintirile lui Negoita IRI MIE, Horia BADESCU, Dumitru FARCA S, Dorel ROHIAN, Gheorghe ZAMFIR, Cornel UDREA, Adrian GRANESCU, Ilie CALIAN, Mihaela BOCU sau Dorel VI SAN, ca sa amintim doar cativa. Recenta monograe semnata de Sorin GRECU nu este o carte usoara n sensul ca l obliga pe cititor sa o parcurga p an a la capat pentru ca, cu ecare noua pagina, aa noi si noi amanunte care i permit sa refaca portretul omului si artistului memorabil care a fost Alexndru TITRU S. Mai putin interesante ni s-au parut noua, cel putin, unele din relatarile membrilor familiei artistului, parandu-ni-se nesemnicative n raport cu atatea si atatea lucruri exceptionale ramase n memoria celorlalti interlocuitori ai autorului volumului. Lucrarea este completata si de numeroase fotograi ale artistului, dar si ale unora dintre cei care au vorbit si scris despre relatia lor cu Alexndru TITRU S. Consider lucrarea de fata una extrem de reusita si de utila celor care vor dori n viitor sa cunoasca mai mult despre marele artist si lumea lui. Sub semnul credintei si al dragostei de tara Pavel R atundeanuFerghete este aproape un autodidact, cel putin n privinta literaturii, originar din localitatea Sampetru-Almasului, traitor n prezent n satul Ciubancuta de pe raza comunei Recea-Cristur, judetul Cluj. Dupa ce a trudit si ucenicit, vreme de decenii, pentru culegerea si valoricarea folclorului literar transilvan, pe care l-a publicat, deja, n nu mai putin de 7 volume (4 volume de colinde si cate un volum de balade, folclor pentru copii si, respectiv, unul consacrat ritualului nmormantarii, acesta din urma ind publicat, anul trecut, sub auspiciile Centrului de Conservare si Promovare a Culturii Populare Traditionale Cluj, s-a ncumetat sa publice si propriile sale creatii literare. Inca din perioada studiilor sale liceale, a publicat versuri proprii n revista ½Mugurii Silvaniei , iar ulterior n revistele ½Astra dejeana , ½Eseu si ½Impact . La aproape 65 ani, Pavel R atundeanuFerghete se ncumeta sa debuteze si editorial ca poet. Recent, la editura ½Contrafort din Craiova, a ap arut volumul ½Iisus Hristos dreptul la vesnicie , volum prefatat de cunoscutul critic literar Lucian Gruia. Volumul de poezii al lui Pavel R atundeanuFerghete nu este unul spectaculos sau socant decat n masura n care ntr-o perioada a postmodernismului el propune cititorilor s ai cateva ncercari lirice promitatoare, inspirate e de istoria nationala, de teme cu substrat religios, e de spatiul ambiental n care munceste si traieste. In spirit de deplina onestitate trebuie sa avertizam cititorul ca din paginile acestui volum nu lipsesc unele formulari inspirate de creatia populara atat de cunoscuta si , , , , , www.cetateaculturala.wordpress.com , 96 draga autorului. Pavel Ratundeanu-Ferghete se remarca ns a si prin respectul pe care l arata unor naintasi celebri e din domeniul literaturii, precum Eminescu, Blaga, Labis, e din cel al sculpturii, ilustrata de Constantin Brancusi. La astfel de poeme nu poti sa nu observi pe de-o parte admiratia profunda si sincera aratata naintasilor sai, iar pe de alta parte cultura sa vasta si diversa, neasteptata pentru un om de conditia sa. La nceputul acestui volum de versuri autorul aseaza testamentul lui Avram Iancu, avertizandu-si n felul acesta cititorii, n mod indirect, de faptul c a va consacra destul de multe din versurile sale nu numai tinuturilor sale de bastina sau trasaturilor de aleasa si autentica noblete spiritual a ale taranilor, n lumea carora traieste zi de zi, ci si respectului si dragostei fata de trecutul si istoria neamului sau, fata de tara sa. Cum era si resc, autorul ramane atasat si fata de valorile si simbolurile credintei crestine de care este profund atasat. Lectura acestui volum surprinde uneori prin unghiul abordarii, dar si prin valentele estetice indiscutabile ale unora din versurile sale. Se pare ca profunda sa cunoastere a folclorului a fost benec a, oferindu-i nu o dat a autorului teme pe care le trateaza cu har si talent, promitand satisfactii estetice indiscutabile n viitoarele sale creatii poetice. Ionut CARAGEA (Canada) , Sorin Cerin, un scriitor agramat, produce pe banda rulanta carti ridicole cu citate sataniste In urm a cu trei ani l descopeream pe Sorin Cerin, un scriitor care se remarca atat prin numeroasele anacronisme si greseli gramaticale care se regaseau n opera sa, cat si prin lozoa redundanta pe care o promova - coaxialismul. Citindu-i volumul ½Culegere de ntelepciune aparut n anul 2009 la editura Eminescu, spuneam c a Sorin Cerin scrie tot ceea ce i trece prin cap despre un anumit subiect sau o anumita tema majora a vietii. Mii de propozitii ridicole, cu formul ari copilaresti sau expresii stangace, din care se desprind doar cateva citate care merit a sa e publicate n ziarul scolii, n gazeta de liceu, si nu n editii ample ale unor edituri private, unele dintre ele de mare notorietate. Sau poate c a nu mai putem vorbi de notorietate n momentul n care criza economica forteaza sa se ajunga la unele compromisuri? Dar chiar asa, f ara s a se mai tina cont de absurditatile si greselile din continutul unui manuscris? In lipsa de calitate, opera unui autor de aforisme nu poate salvata prin cantitate. Oricine poate scrie mii de citate absurde, la nimereala, sperand ca unul la o sut a sa e cel norocos. Criticii, care au fost mult prea ngaduitori cu Sorin Cerin, i-au sugerat de atatea ori sa-si revizuiasca opera. Autorul a nteles altceva si, n goana sa dupa celebritate, a gasit o editura privata, cu nume mare, care sa-i publice toate elucubratiile si gafele gramaticale, f ara o vericare de continut. . . () Asadar, din volumul pus la dispozitie gratuit, n format electronic, pe siteul Intelepciune.ro, am selectat urmatoarele (pag. 3): ½Editie de referinta. Toate operele de aforisme care au cunoscut si nainte lumina tiparului vor citate doar n actuala formul a mbunatatit a a editiei de referinta. Sa ne convingem deci ce nseamna o editie de referinta, judecand dupa spusele unei edituri importante din Romania: Cu totii suntem o urma a stramosilor nostrii pierduta n zapada glaciala a Timpului nghetat (citatul 281); Existenta nu vrea nimic mai mult de la noi, decat iubire si se va mbraca imediat n tinuta sa de gala pentru ochii nostrii, ind mai frumoasa ca niciodata (citatul 3349); Nu plange frumoasa oare www.cetateaculturala.wordpress.com 97 izvor ata din haosul lacrimii Lui Dumnezeu. Intr-o zi ochii nostrii se vor mbratisa (citatul 3756); Sinuciderea este unica sansa de ati regasi amintirea eternitatii tale nainte de a te lasa Iluzia Vietii sa o faci (citatul 4541); Viata ti cere totul pentru ati da n schimb moartea (citatul 4716); Far a de izbavirea mortii viata si-ar ndeplini cu prisosinta rolul, acela de ati ucide n totalitate libertatea propriului tau spirit (citatul 5269); Somnul vietii este un vis primit n dar de la Dumnezeu pentru ati arata ce poate nsemna umbra fata de Lumea Luminii Eterne (citatul 5750); A alaturi de nemurire este echivalent cu ati ntelege propria ta moarte (citatul 6220); Ati aminti nemurirea este la fel ca si cum ai memora eternitatea ta de dincolo de nastere si de moarte, de dincolo de orice viata (citatul 6852); C and norii vor deveni mai grei dec at pamantul din noi dus o viata de catre pasii Destinului ecaruia, vom ntelege c a nu ploaia clipelor din ei ne-au ntunecat soarele vietii, ci lipsa de a noi nsine (citatul 57); Este rasaritul mai superior apusului doar pentru c a l precede cu o zi iar apusul precede ras aritul cu o noapte? Ar mai ziua far a noapte si rasaritul far a de apus, viata fara de moarte? (citatul 88); Ochii tai vor mereu mult mai al aturi de suet decat oricare parte a trupului exceptand inima (citatul 74); Ati g asi mantuirea de sine oriunde altundeva decat n tine este o mare imposibilitate (citatul 255); Destinul este raul Adevarului Absolut care curge prin liniile propriilor noastre p almi batatorite de clipele desertaciunii (citatul 339); Urma pasilor Destinului t au se vor pierde n ninsoarea clipelor acestui timp iluzoriu (citatul 352); Am sa ma asez n bratele luminii ochilor tai pentru ati putea contempla astrii inniti din tine (citatul 513); Te simt alaturi de mine chiar si atunci cand locuiesti n orile de meri ai amintirii mele (citatul 614); A crede nseamna nainte de toate ati aminti (citatul 960). Dupa ce am citit un sfert de carte detectand greseli rusinoase si aberatii de care ar rade si un prescolar, mi-am zis ca poate exista o farama de speranta, tinand cont de faptul c a autorul vorbeste asa frumos despre Dumnezeu si lumina eterna. Am asteptat o continuare pe aceasta tema si am descoperit c a Sorin Cerin a publicat o alt a carte de aforisme purtand titlul ½Iluminare. O carte care a fost editata n mai 2011, cu ajutorul unei platforme independente de publicare (CreateSpace Independent Publishing Platform), care are ISBN si se vinde chiar pe gigantul Amazon. Nu stiu cat a cheltuit autorul pentru a se publica singur cu ajutorul acestei platforme sau pentru a-si expune marfa pe Amazon si nici nu ma intereseaza. Fiecare si vinde cartile cum poate. Eu am fost atras de titlul cartii, pentru c a Iluminarea este un subiect naltator, care face referire la acea stare de fericire si multumire a oamenilor. Cand colo, ce am descoperit? Un curent modern, prin care autorul si exprima admiratia fata de un Dumnezeu al luminii, dar acest Dumnezeu este nsusi Satana! Iata cateva exemple: ½Adevaratul Dumnezeu care este Lumina Divin a este Satana! Cel mai mare deschizator de drumuri al omenirii, cel care scoate mereu binele n evidenta. (citatul 47, pag. 10); ½Satana este marele bine al lumii indca prin el toti cei care huzuresc prin binele religios, pot oricand sortiti esecului. (citatul 48, pag. 11); ½Religiile te obliga cu forta s a le accepti binele, pe cand Satana ti da libertatea de a alege. (citatul 49, pag. 11); ½Satanism nseamna liberatea individului fara a stanjeni si libertatea celorlalti indivizi cum face crestinismul iudaic sau alte religii. (citatul 54, pag. 11); ½A te ruga la Satana este adev arata virtute a omului nstrainat de perversiunea religiilor. (citatul 56, pag. 12). Citind si aceasta carte, am fost profund dezamagit, dar mi-am zis ca trebuie sa mai existe speranta pentru autor. Am pus ochii pe o alta carte de-a lui, Paradisul si Infernul, publicat a n 2011 pe aceeasi platforma www.cetateaculturala.wordpress.com 98 independenta de publicare din S.U.A., si am descoperit urm atoarele citate: ½Doar cel cazut din paradis poate sa pretuiasca infernul. (citatul 5, pag. 5); ½Nu exista iubire care sa existe n paradis. (citatul 9, pag. 5); ½Odata ajuns la portile paradisului vei iubi infernul si astfel vei realiza c a n paradis nu poti ajunge cu adevarat niciodata. (citatul 10, pag. 5); ½Pentru om adevaratul paradis este si va ramane pentru vecie infernul din mijlocul paradisului Lui Dumnezeu. (citatul 184, pag. 30); ½Paradisul este lacrima desfraului Lui Dumnezeu. (citatul 214, pag. 34); ½In paradis p ana si Diavolul este considerat un Dumnezeu. (citatul 270, pag. 42). Care este concluzia dupa citirea acestor carti? Concluzia este c a Sorin Cerin este un scriitor agramat care produce carti ridicole pe banda rulanta. Se foloseste de numele lui Dumnezeu, de lumina, de iubire pentru a-l slavi pe Satana. O ntreaga opera menita sa dea dureri de cap si celui mai rabdator dintre cititori, o ntreaga opera care poate induce n eroare oameni cu principii solide si credinta n valorile crestine. M a ntreb, care este visul lui Sorin Cerin ca scriitor? Cum vrea sa ramana n istoria literaturii romane si a poporului crestin rom an? Oare este constient de ceea ce scrie sau are revelatii ce provin de la Dumnezeul s au ½desfranat? Oricum ar , ntreaga opera ceriniana este o pierdere de timp. Iar aceasta nu poate salvata de cateva citate care, ind extrase din mormanul de mizerie, pot avea o oarecare frumusete. . . sub incidenta nt ampl arii ntampl atoare... dominata de poezie ( n bine, dar si n rau; de aici una din cauzele provincializ arii literaturii noastre) Armatia nu neaga valorile poetice universale precum Eminescu, Blaga, Bacovia, Barbu, ci doar poezia pe stoc (multa) ,e ea chiar de valoare, dar oricum neaducatoare de plusvaloare. Literatura romana a mai cunoscut o perioad a cnd romanul de nalta valoare a dominat sau a coabitat pasnic si fructuos cu poazia epoca interbelic a. Sunt ncrezator ca aparitiile viitoare, cele de dupa Viata lui Kostas Venetis de Octavian Soviany si Acas a, pe Cmpia Armagedonului, de Marta Petru, mi vor conrma previziunea. Ipostaza de romancier a profesoarei de istoria losoei, Marta Petreu, nu trebuie chiar sa surprind a prea mult. Poezia, eseul losoc prin frazarea lui, sc aparile autobiograce din unele texte ( vezi capitolul amintiri din copilarie din nalul volumului Filosoi paralele ), prin alchimia lor subterana anuntau si ipostaza de prozator. Acasa, pe Cnpia Armaghedonului este n primul rnd un roman psihologic si apoi unul social, sub ambele aspecte se nscrie n traditia Slavici-Agrbiceanu-Rebreanu-Pavel Dan, dar nu epigonic, ci novator, original n nume personal nu postmodernist. In acelasi timp e si romanul constiintei personajului narator (romanul este scris la persoana nti singular) care cauta raspuns la ntrebarea: m-am pozitionat corect n razboiul iehovistului Ticu si n cel cu suceala Micai, n cel dinte ei, dar si n r azboiul satului cu Istoria? Parafraznd o imagine din roman, pot spune ca naratorul face autopsia vietii familiei sale pe fundalul unui segment istoric. Trama romanului este edicata pe Ionel POPA un conict puternic din snul familiei. Dar surpriza. Conictul nu este axat pe cel cu care CARTEA TABITEI romanul mai vechi sau mai nou ne-a obisnuit: lupta pentru parvenire, pentru mbogatire, Anul literar 2010 a fost anul romanului. pentru mostenire. Conictul, la prima vedere 2011 se anunta la fel. Femomenul este benec confesional, este unul existential materializat a de natura psihologica de uzura pentru o literatura care de la origini este ntr-o lupt www.cetateaculturala.wordpress.com 99 ntre un sot si nevasta sa, lupta la care asista copiii (Marta, Tinu si Tabita) si care numai dupa moartea parintilor devine subiect de meditatie pentru Tabita, viitoare scriitoare. Dupa cum aminteam, din roman nu lipseste contextul istoric surprins prin cteva episoade emblematice. Prin urmare raportndu-ne la timpul naratiunii, miza romanului nu mai este obsedantul deceniu. Conictul este mentinut n parametrii coleziunii psiho-existentiale dintre doua forte egale ca putere, pe care numai moartea le poate concilia. Oare, chiar ntmplator, contrar vointei sotiei, cei doi soti nvrajbiti sunt ngropati alaturi? In romanul Martei Petreu numai toposul este rural, problematica lui este una de psihologie abisala. Zicnd aceasta gndul mi se ntoarce la nuvvelele lui Liviu Rebreanu de asa zisa inspiratie taraneasca (R afuiala, Nevasta s,a.) De la suprafata anecdotica (evenimentiala) si pn a n cele mai ne pliuri ale sale Acasa, pe Cmpia Armaghedonului este un roman psihoanalitic despre caile suetului care se dovedesc mai ntortochiate dect cele ale Domnului. Romanul ne mentine n sfera marilor teme ale literaturii: viata si moartea; iubirea si ura;confesiune si libertatea individului; istoria si individul; libertate si ncatusare, toate sub diferite chipuri individualizate psihologic si de un anumit cronotop si vazute prin fulguratii tensionate, care aminteste de tragedia antica. In acest sens sunt emblematice propozitiile: (. . . ) moartea e sora noastra trupeasca; Viata e un lucru frumos; sngele este parte si a vietii si a mortii; eu trebuie sa nvat, fara menajamente si fara mofturi, din vreme, cte ceva despre amndoua. Pe cntarea preotului la slujba de nmormntare a Micai, element proustian, Tabita ( ica cea mica ,naratoarea din roman) retraieste viata familiei sale (bunici, parinti, copii) pe durata a trei perioade istorice (interbelic a, comunista, postcomunista). Cartea Tabitei este fructul memoriei involuntare, a miscarii memoriei afective.FACEREA ncepe Cnd s-au luat n 1918, el [Indrei din Cutca, era acau tomnatic, de treizeci si cinci de ani,] si ea [Ana din S omcuta de dou azeci si opt de ani]. Ei au facut patru copii, pe Alexandru, Marta, Nelu siMaria (mama Tabitei,)toti frumosi, mostenind statura lui nalta si privirea directa drept n fata. Una din probele examenului de prozator pe care autoarea o trece cu ceva emotii este cea a portretului. Portretul trece ncet de la cel zic la cel psihologic, de la cel social la cel caracterologic. Iata cteva extrase care ilustreaza cele armate: Erau grozavi p arintii nostri, cu razboiul lor [. . . ] S i erau asa de ocupati sa se pndeasca si sa lupte [. . . ] Aveau amndoi o colosala putere de a tace, el prin rea lui, ea prin durere si mndrie. El este mereu ngndurat si scortos, icapabil sa rda.Inima mamei e mpietrita, iar privirea metreu neagra si ndrjita. Mica este sloboda de gura, de la simpla admonestare pn a la blestem.Dincolo de confesiune, religia si a lui Ticu si a Micai este munca. Parintii Tabitei sunt un amestec foarte curios de calitati si defecte.Ceea ce i aproprie si i aseamana este acel act de exestenta pe care l numim trnta cu viataDupa toate datele din roman , Ticu este o varianta de Ion. Unul din motivele importante ale romanului este fotograa. .Privind fotograile naratoarea ntoarce cte o l a de istorie.Fotograa da sama de starea sociala, morala, caracteriala,biologica a personajului. In una din cele mai vechi opze, Tabita vede o adoloscenta prea eleganta pentu o taranca, dar cu spatele drept si capul ridicat, gata de-a privi pe cineva n ochi. Intr-o fotograe din timpul razboiului, mama apare n toata stralucirea ei de fata, un amestec de nimfa naiva si pas are de prada. Este o adev arata menada din alaiul lui Dionisos, dar care nu se mplineste si nu se manifesta. Mica, constata ica e colosal de ambitioasa si ncap atnat a. Este www.cetateaculturala.wordpress.com 100 un amestec de-a dreptul misterios de nger si demon, de placerea a culturii si izbucniri barbare.Personajul este facut din aspiratii si frustrari. A fost mai mult casatorita dect s-a casatorit cu un b arbat pe care nu l-a dorit, nu l-a iubit si nu l-a plns la moarte, dar l-a acceptat dintr-o mndrie ranita. Mica ne aminteste de nevasta din nuvela omonima a lui Liviu Rebreanu. Autoarea a mbog atit pinacoteca feminina a prozei romanesti cu un personaj memorabil. Alaturi de Mica si Ticu, Tabita este nu numai un personaj principal, ci unul functional.Din momentul n care aa facerea ei, Tabita, viitoare scriitoare, ramne marcata, considerndu-se toata viata un copil al pedepsei si al razbunarii. Retraind viata familiei, Tabita trece printr-un proces de cunoastere de sine, de febrila c autare a unor raspunsuri la ntrb ari existentiale. Scrierea romanului este un act de eliberare de obsesia ntrbarilor. Tabita, personajul narator, este centrul centriped al puzzele-urile din care este costruita trama romanului. Aparitia n Cutca a sectelor religioase este imaginea n oglinda a mersului istoriei din veacul XX. Dupa Al Doilea Razboi s-a impus n mod violent o alta si unica sect a , dictatorialar, comunismul. Existenta dramatic a a familiei se acutizeaz a odata cu dezastrul satului romanesc (a societatii) ce ncepe prin noua secta. Iehovistul Ticu, care propovaduia venirea Apocalipsei, a fost doar ntr-o eroare aritmetica . Apocalipsa a venit mai repede dect a profetit-o el, sub chipul comunismului. Trimiterile la realitatile comuniste sunt numeroase, variate ca spectru si punctuale. Scriitoarea reconstituie fata adevarata a epocii fara noltagi idilice dupa momentul interbelic, cunoscut doar livresc, dar si fara patri-pris uri patimase ca alti confrati sau sa cada n capcana propagandei comuniste. Pna la momentul scrierii romanului (2011) nici perioada postdecembrista nu este altfel. Mizeria zic a a habitatului, mizeria morala, hotia, saracia, minciuna politic a sunt prezente n continuare, difera doar stilul, dar tot vandalism se cheama (vezi p. 254-255, dar si altele). Comunismul a cultivat, a educat tot ce era rau n om. Acum, n prezentul romanului, culegem. . . Interesante si semnicative sunt cele trei cuvnt ari tinute de predicatori iehovisti la nmormntarea fratelui lor, Ticu. Cuvntarile subculturale sunt pline de cacofonii, dezacorduri, de prapastii logico-semantice, repetitii, tautologii, de rupturi ntre un fond lexical si neologisme. Daca ti imaginezi (nu este greu, textul te ajut a) si elementele nonverbale si paraverbale , efectul este de un comic irezistibil, dar grotesc. Acei predicatori-propagandisti folosesc limba de lemn. E clar. Autorul romanului vizeaza o anumit a realitate. Sub un anumit aspect, problematica romanului nu se deosebeste prea mult de alte romane postdecembriste. Originalitatea lui vine din alceva. In primul rnd din universul uman si din personajele care se abatbde la tipologia cunoscuta. In al doilea rnd prin scriitur a, si cnd zic scriitura am n vedere un complex de componente, de la limbaj la motive si imagini, de la structura copozitionala la tehnici narative. Textul romanesc este irizat biblic. sunt numeroase situatile, imaginile si parafrazarile care ne conduc spre Vechiul Testament. De asemenea, multe din secventele narative au o sintaxa si un ritm biblic, Un singur exemplu este sucient. Sub starea psihologica indusa de nmormntarea mamei memoria naratoarei reface genealogia neamului, din trecut pna la ea (vezi nceputul romanului). S i despre titlul romanului se poate glosa pornind de la ideea enuntat a. Cunoscatoare de losoe, cu nclinatii spre speculatie (abstracta) autoarea nu cade n pacatul scrierii unui roman uscat (eseistic!) pe o idee-teza. Carnea vie de sub crusta memoriei viermuieste de concret ncarcat de semnicatii www.cetateaculturala.wordpress.com 101 * n legatura cu individul, cu familia, cu istoria. Marta Petreu a trcut cu bine examenul de Parinti/copii: o relatie complexa si compliromancier. Sper ca si n aceasta calitate sa cata ntre generatii; romanciera evit a abordevina incomoda. darea unilaterala si n sabloane, foreaza adnc,nuantat cautnd punctul inefabil n care FLORINA ILIS CRUCIADA COPIILOR CR, 2005 luciditatea trebuie sa se ntlneasca cu sentimentul . . . * Fise la o noua lectura Subiectul este senzational, precum stirile din ziarele de scandal. Evenimentele imaginate sunt grave, iar coborrea lor n ludicul copil ariei dezvaluie si mai apasat gaurile din svaiterul romanesc. Bogat n evenimente si personaje, cu un ritm captivant, subiectul este aproape imposibil de rezumat, si la urma urmelor un rezumat ar si inutil. Titlul romanului, mai ales ca trimite spre un eveniment istoric tragic din secolul al XII-lea (Cruciada copiilor), e sucient pentru a trezi curiozitatea si a ndemna la lectura. * Problematica este una complexa att prin teme si motive, ct si prin relatiile n care sunt puse acestea. Romanul si propune o radiograere a societ atii romanesti postdecembriste. * Sub pojghita de aventura specica copilariei si sub aparentul zmbet, romanul ascunde probleme si ntrebari grave de ordin social, moral, politic, spiritual, educational, informational, cultural care privesc individul, familia, comunitatea. Acestea devin acute si dramatice n momentele de criza si tranzitie care se ncap atneaza sa nu aiba scadenta. Toate sunt supuse analizei n contapartida cu universul si aspiratiile copiilor. Ce se vede n radiograe? Prietenia si dusmania; poezia si imacularea iubirii; solidaritatea si egoismul; modestia si ngnfarea; inocenta si violenta; adevarul si minciuna; mplinirea si frustrarea; misticismul si stiinta; spiritul si tehnologia; naturalul si fabricatul (articialul). * Problematica sociala: merge mna n mna cu aspectele morale si spirituale; consecintele negative asupra individului si comunitatii: interesul personal sau de gasc a, lipsa de profesionalism; birocratie absurda, harababura n stufarisul legislativ; coruptie; hotie; mass-media care manipuleaz a pna si buletinul meteorologic; sar acia/bogatia; luxul modern/mizeria; presa cu exager arile si fantazarile ei, cu goana ei dupa senzational si dorinta demonica de a a patra putere n stat; biserica implicata n treburi pamntesti, prea pamntesti; mass-media care imbecilizeaza omul prin denaturare, manipulare promovarea falselor valori, inducerea unei sacre admiratii pentru hierofania televizata a Olimpului vipurilor; fascinatia de meduza a TV-ului; imagini, chipuri, gesturi, vorbe, de tot hazul, dar care nu provoaca un rs, care nu descreteste fruntea, ci, dimpotriva, amareste; sentimentul religios (cu tot ce implica el pozitiv spiritual si sueteste) nlocuit de excesul trupesc si de retelele de informatii si de socializare prin internet. www.cetateaculturala.wordpress.com * 102 O reectie cioraniana a ziaristului Pavel Ca- sau pe balta; cautarea de comori si urme ale loian: sntem ntr-o continua amnare, o istorie a amnarii e istoria romanilor! de parca destinul unei tari poate amnat la nesfrsit, te ia pe sus orice ai face, cum s-a ntmplat si cu revolutia! Dar noi, rom anii, ne-am format la scoala amnarii si a r abdarii, suntem etern amnatii istoriei! Cnd oare ne vom lua destinul n mini?! (p. 285) istoriei; lupta cu pupaza sau furtul cireselor; aventura n biblioteca au fost nlocuite abuziv si fara discernamnt cu sederea ore n sir la computer pentru jocuri si lme n majoritatea lor covrsitoare absurde, stupide si peste masura de belicoase, si de ascultatul cu c astile n urechi a unei anumite muzici; (vezi lista cu revendicari a copiilor cruciati). * * Ce este Romania? Pagina esentiala pentru Spre deosebire de majoritatea romanelor consensul, tinta romanului; lista aiuritoare cu revendicari, cu care copiii cruciati se prezinta la negocierile cu autoritatile; naivitatea si chiar absurdul acestor revendicari dezvaluie lipsa de structurare a societatii, lipsa de idealuri si de perspectiva ; Romania o tara tragica si plina de humor; Romania ntr-o permanenta vrsta incerta, departe de cea a maturit atii. temporane care iau n obiectiv epoca comunista ori cea postcomunista sunt critice cu patima justitiara si pe deasupra prost motivat a si supercial mbracata estetic, cel al Florinei Ilis este critic far a patima si realizat estetic; prozatoarea nu agreaza proza minimalista, mizerabilista, egosi nonction. * * Inspiratie si modele: dincolo de posibilele moAlte aspecte: Regimurile post-revolutionare, dele livresti, modelul fundamental ramne cel asa zis democratice, avnd n structurile de real mineriadele (mai ales ultima). baza mentalit ati comuniste care supravietuiesc * caderii fauritorului lor, sunt extrem de alunecoase si periculoase n noua si pervesa lor Personajele: romanul impresioneaza prin nf atisare democratica (p. 87, 88, 175 . . . ) numarul lor; scriitoarea le stapneste asa ca multimea lor nu impieteaza cu nimic structura * narativa si nici nu dilueaza problematica roSterilitatea, gaunosenia, noua limba de lemn manului; cu toate ca sunt doar crochiuri, pera discutiilor pe teme de pedagogie si morala ale sonajele sunt memorabile; ecare personaj ilusdascalilor pe care copiii cruciati i-au arestat treaza un aspect al lumii, ecare, prin negatia preventiv ncuindu-i n compartiment; sechele vitatea sau pozivitatea lui, exprima o particic schizofrenice ale comunismului; pseudostiinta din ADEVARUL pe care romanul l contine n ctiunea sa; ziaristul Pavel Caloian ar merita si ideologizarea profesiunii (p.165-166) o mentiune n plus: n anumite momente ale * naratiunii devine locotenentul naratorului. Copilaria: lumea este ntr-o permanenta * schimbare, deci, copilaria nu mai poate ca pe ntmpl arile narate, vremea lui Nica, Danut, Olguta; periculoasa Haloul metazic: nu este schimbarea n sine, ci caderea necon- situatiile si gndurile personajelor sunt n fond trolata n exageratiuni: aventura n padure dezbateri asupra intei si a societatii, care au www.cetateaculturala.wordpress.com 103 halou metazic; dimensiunea metazica e att n viata; ploaia cu care se ncheie ceremoniaalare a de bine ncapsulata n componentele textului lul nmormntarii este o lustratie? O sp nct lectura rapida si superciala reduce ro- pacatelor si o promisiune de pentru viitor? manul doar la aspectele sociale si politice im* mediate, punctuale de suprafata. Znbetul din coltul gurii; n acest registru * Naratiunea este de tip segvential, dar nu dupa principiul fragment arii rului epic principal pentru intoducerea unor re epice secundare, ci dupa legile polifoniei si simultaneit atii; cte personaje attea voci ; vocea naratorului face parte din acest cor pe mai multe voci. * Polifonia din Cruciada copiilor este alta, mai sunt realizate majoritatea personajelor adulte (la exemple a nu se uita nalta fata bisericeasca); imitarea de catre copii a lumii adultilor o arunca pe aceasta, nu de putine ori, n ridicol; irizarile ironice vizeaza situatii, caracterul, limbajul (gaunos, demagogic, pretentios) adultilor; autotribunalul ad-hoc al parintilor din partea nal a a romanului; n registrul comic se ncadreaza cele doua-trei scene caragialesti si morometiene, cnd ironia este insucienta autoarea trece la observatia si comentarii cinice. subtila, dect cea, de pilda, a lui Cezar Petrescu din Carlton sau a altui interbelic ori postbelic la care este vorba mai de graba de o aglutinare de fragmente, lipsind relationarea subterana a vocilor; renuntarea la punct pune n evidenta uxul continuu si simultan al evenimentelor si al gndirii personajelor; ? si ! sunt semne de punctuatie cu puternic a functie psihologizanta; virgula marcheaza prezenta n aceeasi fraza a vocilor personajelor si aceea a naratorului. n care romanciera implementeaza cu abilitate cuvinte si sintagme din domeniul calculatorului si internetului, si fraze n engleza (sub acest ultim aspect oare nu ntrece m asura); limbajul nu este subordonat caloliei. * * * Lexicul este cel al limbii literare uzuale, dar Simboluri, metafore, imagini: complexita- Cruciada copiilor nu este nici utopie, nici dis- tea problematica si polifonia naratiunii sunt sustinute de o retea de simboluri si metafore: obiecte; toposuri; imagini; gesturi; situatii; cuvinte si sintagme; numele personajelor; o posibil a lista: gemenii; gara; trenul; calatoria; lupta dintre Deliu si Calman (Cain si Abel); rebusul pe care Tiberiu (unul din copii cruciati) ncearca sa-l rezolve; ploaia, micile tablouri de natur a (nocturna sau solara); muschetarii fratiei inelului; jertfa, ceremonialul nmormntarii; ploaia; era nevoie nca o data de jertfa copiilor pentru intrarea n normalitate?; de onoruri copiii au nevoie ct sunt topie dupa chipul si asemanarea realitatii, dar nici simpla satir a la adresa acelei societati; este o poveste cu copii pentru oameni mari; este o parabola. * Ca n oricare roman realist sunt o serie de indici de localizare spatio-temporala; daca se diminuau pna la renuntare la efectul lor de provincializare, atunci parabola deschidea mai larg romanului poarta spre universalitate. www.cetateaculturala.wordpress.com * 104 In maratonul prozei de azi s-a desprins un Nicolae BUNDURI pluton fruntas de 5-6 romane, ecare aspirnd a la un loc pe podium; fara doar si poate La adolescent pe podium va urca Cruciada copiilor, fara Lanseaza Cupidon sageti S i tinerii sunt mari de-acuma: amenintarea detron arii. Se-ngroasa vocea la baieti. . . Medias, mai, 2012 La fete se ngroasa gluma. De la ...ghiol, la Herculane Florian ABEL Sub Hercule bronzat si gol, Rosti un prichindel hazliu: Taticule, pe nenea-l stiu. . . A fost cu mama la namol! Constatare Prostia e n orisicare, In orice cap ea hiberneaza, Dar prost e doar acela care Trezind-o, o elibereaza. Capra vecinului Sintagma Spre a-i cuprinde maretia, Sintagme multe va pot spune; Deci, este foarte clar: prostia E un izvor de-ntelepciune. , , Sa nu uitam de unde am plecat Va jur, de-ar n post de potentat Sa ma strecor, prin colectiv sau solo, Eu n-am sa uit de unde am plecat, Spre-a-mi aminti s a nu mai trec pe-acolo! Invidie Pe mine seful si arunc a Toti nervii, ca i este clar: La cat de bine dorm la munca, Precis ajung parlamentar. , , Vecin ca Gheorghe altul nu-i Barbat voinic, bogat sadea S i are-o capra, capra lui. . . E cateodata si a mea. Femeia la 40 de ani E ca si vinul bun, sadea, Din vita nobila si pura, Ce multi b arbati ar vrea sa-l bea. . . Dar nu toti tin la bautura! Pe telefonul meu mobil Factura, soacra mi-o ncarca De n cur and voi da si chix; Vorbeste pe mobil de parc a. . . Ar sarita de pe x. , Fidelitate Fidelitatea-n cazul ei, se stie, E o virtute ce-o nalta-n cer: Tinu mai multi b arbati cu cununie, Dar i-a-nselat cu-n singur cartier. , , , , , , Petru-Ioan GARDA Autoepitafuri Decizie neinspirata M-au ngropat si la picioare Mi-au pus un trandar spinos; Cand, noaptea, ies la o plimbare, Imi intra tepii pan' la os. Cimitir supraaglomerat E-o-nghesuiala-asa de mare Ca nu se poate respira! www.cetateaculturala.wordpress.com 105 Ca animale va salva S i-un dobitoc tot a salvat Fiindca nu s-a maritat. Acuma, fara suparare, Ce dracu va grabiti asa? Plictiseala E-atata liniste-mprejur S i n-ai cu cine face glume, Cu cine sa mai razi. . . Va jur Ca-mi vine sa ma duc n lume! Dupa 40 de zile Sunt supt la fata si neras, Am viermi si cataract a, Chelia nsa mi-a ramas Intacta. Dupa defrisare Pe crucea mea, la decedat Nimic n-au scris: ori nu mai vor, Ori -pur si simplu- au uitat, Ori stiu ca sunt nemuritor! Florin ROTARU O sotie ntelegatoare Cand beau la birt de-mi uit si casa Ea nu o ia ca handicap, M-asteapta surazand cu masa ...Pe care mi-o tranteste-n cap. Rezistenta acerba Femeia asta, oameni buni, E o belea, vedeti si voi Ca, iata, o curtez de luni S i n-a cedat, desi e joi. Fiind copila ea visa Copacii toti au disparut, Hartie ajungand, saracii, Iar din hartie s-au f acut Ase cu. . . ½Salvati copacii! . Mostenire De la strabunii ce luptara S i viata si-au jertt, candva, Am mostenit aceasta tara, S-avem de unde. . . emigra! Rugaciunea unui bunic trecut prin viata Prinzand cutremurul, eclipsa, Mai am acum un singur dor: Sa nu ratez Apocalipsa, Pe urma, Doamne, pot sa mor! Concluzia celor ramasi n tara, nceput de an S-a nsurat a patra oara S i, dup a-o noapte de nesomn, El a ramas la fel de domn Iar ea la fel de domnisoara. Unei prietene ecologiste Dand dovada de tupeu, O colega, buna-amica, A ravnit la bunul meu S i mi-a devenit. . . bunic a! Vali SLAVU Date incomplete Casatorie cu repetitie Mercantilism Desi se vorbeste ca-n tara Nivelul de viata tot scade, Acuma traim ca afara: In case, sunt doua-trei grade. Minuni autohtone La noi, pantoi-s fermecati, Ca la vreo usa daca-i lasi, Cand vrei sa i ncalti, constati Ca au facut, de-acolo, pasi! www.cetateaculturala.wordpress.com la Ioan TODERASCU Mama-soacra se simte foarte rau , De-o or a si mai bine, Astept, dar ce belea! Salvarea nu mai vine, O salvarea mea?! Revedere C-un prieten ardelean, Nu s-au mai vazut de-un an, S i de-aceea au b aut, Pana. . . nu s-au mai vazut! Duminica, n sat, despre seceta ½Zi de zi, pamantul crapa! Spun taranii, cu durere, ½Doamne, d a-ne noua apa! S i mai cer un rand de bere. . . Peisaj stradal Cu ochii tinta dup-o fata, Avand un trup fenomenal, N-am mai vazut-o dintr-odat a... Lua-l-ar dracu' de canal! Cand ncepusem sa vorbesc Chiar dac a pare-a usor, Cuvantul ½tata, v a asigur, L-am pronuntat mai tarzior, Caci nu eram destul de sigur!... Grupaj realizat de Petru-Ioan Garda
![[dB(A)] 1) [kg] [mm] 50 Hz 60 Hz ∑ 2) e e1 f g g1 g2 VT VX 4.25 55](http://s2.studylib.es/store/data/004768280_1-fc8e1f3500034bd427042da4ace74640-300x300.png)
![[dB(A)] 1) [kg] [mm] 50 Hz 60 Hz ∑ 2) e e1 f g g1 g2 VT VX 4.10 56](http://s2.studylib.es/store/data/004450084_1-b1c0b304640039624fa5c34ef833a35b-300x300.png)
