Comuni de Narabulia Provìntzia de Aristanis Ufìtziu de sa Limba Sarda Isportellu Linguìsticu Comunali Associazione Culturale “Nieddi” Narbolia Operadoris: Gonario Carta – Silvia Mastinu Novas de Narabulia Annu IV,n.4 de su mesi de Tottu is Santus/Santandria 2015 A torrau a apèrriri s’Ufìtziu de sa Limba Sarda e s’Isportellu Linguìsticu in su Comuni de Narabulia. Su 4 de Austu 2015, a torrau a apèrriri in su Comuni de Narabulia s’Ufìtziu de sa Limba Sarda o Isportellu Linguìsticu Comunali. S’Isportellu est apèrtu, comenti narat su calendariu postu a suta e est allogiau in su Palatzu Comunali, in su primu pianu a pustis de is iscalinas a manu manca, in fundu in s’ultimu aposentu a manu dereta a facci de s’aposentu in ue est su Sindigu. IsOperadoris funti a disponimentu de totu is cittadinus po cali siat informatzioni chi pertocat sa Limba Sarda. Cun s’apèrtura de s’Isportellu Linguìsticu, at a cumintzai fintzas unu servitziu periòdicu de informatzioni istitutzionali intre s’Amministratzioni Comunali e is cittadinus, in Limba Sarda, poita custus, siant semperi informaus de is faìnas chi s’Amministratzioni fàit e fintzas po ddis amentai de is iscadentzias de prus importu, dendi in su matessi tempus visibilidàdi pùblica e ufìtziali a su sardu, una limba ancora bia in sa comunidàdi nostra, ma chi si faeddat solu in cuntestus informalis e pagu in situatzionis ufìtzialis e prus pagu ancora benit iscrita. ************************************** Novas de Narabulia Si podit arretziri fintzas a domu, basta a ddu pediri, imbiendi una punta de bulletti eletrònicu a s’indiritzu: www.comunenarbolia.it iscriendi: “cherzo arretziri Novas de Narabulia”. Iscriendi fintzas su nòmini, su sambenau e s’indiritzu de posta eletrònica a inue si cherit chi s’imbiet. ***************************************** Sa redatzioni de Novas de Narabulia est contivizàda de su servìtziu linguìsticu sardu de su Comuni de Narabulia, operadoris Gonario Carta e Silvia Mastinu, de s’Assòtziu Culturali “NIEDDI” de Narabulia. **************************************** Onnia nùmeru de Novas de Narabulia at a èssiri fintzas integrau de curiosidàdis a suba de sa limba sarda, comenti po èsempiu: nòminis de logu, aìnas de triballu, gramatica e arrègulas de iscritura de sa limba sarda, ditzius ecc. Giorni e ore di apertura dello Sportello Linguistico Comunale. L’Ufficio della Lingua Sarda e lo Sportello Linguistico Comunale è aperto tutti i Martedì dalle ore10.30 alle ore 12.30 e ogni.. . Gli Operatori dello Sportello Linguistico sono a disposizione di tutti i cittadini per qualsiasi informazione , approfondimento, dubbio, curiosità , bibliografia che riguardi la Lingua Sarda e per consigli sulle regole di scrittura del Sardo. L’Ufficio della Lingua sarda e lo Sportello Linguistico Comunale è ubicato nel palazzo del Comune, al primo piano, a sinistra dopo le scale, nell’ultima stanza a destra, di fronte all’Ufficio del Sindaco. Gli Operatori dello Sportello linguistico Dott. Gonario Carta Dott.ssa Silvia Mastinu Diis e oras de abertura de s’Isportellu Linguìsticu Comunali. S’Ufìtziu de sa Limba sarda e s’Isportellu Linguìsticu comunali esti abertu onnia martis de is dexi e mesu a mesudi e mesu de mangianu (10.30 – 12.30) e su. Is Operadoris de s’Isportellu Linguìsticu funti a disposizioni de tottu is cittadinus po calisiat informazioni, profundamentu, duda, curiosidadi, bibliografia, chi pertocat sa Limba Sarda e po consillus a susu de is arrègulas de iscritura de su Sardu. S’Ufìtziu de sa Limba Sarda e s’Isportellu Linguìsticu Comunali esti collocau in su Palazzu de su Comuni, in su primu pianu, apusti de is iscalinas a manu manca, in s’urtimu aposentu a manu dereta, a facci de s’Aposentu de su Sindigu. Is Operadoris de s’Isportellu Linguìsticu Dot. Gonario Carta. Dott.ssa Silvia Mastinu Tottu is Santus/Santandria Tottu is santus/Santandria: ndi benit de su sardu etotu 'Onnia santu, chi nde benit de su latinu omnis sanctus, ca sa primu dii de custu mesi festaus totu is santus. In àterus logus ddi nanta mesi de Santandria ca est festau s’urtima dii de su mesi e Santu Sadurru puru. SERVÌTZIOS PRO IS TZITADINOS In custa setzione podides agatare sos servìtzios chi is amministratziones de is comunes e de àteros entes, ponent a disponimentu de is tzitadinos. Gràtzias a custos servìtzios sa zente podet preguntare tzertificados e àteros documentos, bìere pràticas o pagare sas pagamentas. Su Còdighe Fiscale Su còdighe fiscale benit dadu dae su Ministèriu de s’Economia e serbit a Entes e Amminitratziones pùblicas pro reconnòschere is tzitadinos. Belle semper ddu dant is ufìtzios locales de s’Agentzia de is Intradas; in casos particulares, fintzas is comunes (pro is pitzinnos, intro de 60 dies dae sa nàschida) e is Consolados (pro chie bivet in èstero), si sunt cullegados a su sistema informativu de s’Anàgrafe Tributària. Nemos, foras de cussos inditados subra, podet fàghere programmas pro su càrculu o s’imprenta de su còdighe. Tocat a fàghere atentzione a totus is sitos internet chi dant servìtzios pro carculare su còdighe fiscale: si benit carculadu e tentu in custa manera non tenet caràtere ufìtziale. Su còdighe fiscale benit dadu cun unu tesserinu de plàstica e portat unu còdighe fatu de lìteras e nùmeros, in totu sunt 16, chi inditant: sambenadu e nùmene de su titulare, annu, mese e die de nàschida, su sessu, logu de nàschida. Balet pro totu sa vida. Pro ddu otènnere, tocat a cumpilare su mòdulu, chi si nde podet leare in totus is ufìtzios cumpetentes, e a presentare: - unu documentu de identidade chi non siat iscadidu; chie ddu petit devet tènnere a su nessi 18 annos; - unu documentu de identidade, siat de su delegadu chi de su delegante, si si preguntat a nùmene de àtere; - unu documentu de identidade de su babbu o de sa mamma, si benit pedidu pro unu pitzinneddu; - is documentos de identidade de su babbu o de sa mamma e de su minore (o un’autotzertificatzione firmada dae unu de is mazores) si su còdighe est pro una pessone chi non tenet galu 18 annos; - su passaportu o su permissu de residèntzia si ddu petint extracomunitàrios. In casos particulares, comente cussu de sutzessione, pro tènnere su còdighe fiscale tocat a presentare su tzertificadu de morte (o un’autotzertificatzione cun is datos anagràficos de su mortu) e su documentu de identidade de un’erede o de chie dd’at preguntadu. Si si cambiat nùmene o sambenadu, si podet preguntare de càmbiare su còdighe fiscale, andende a unu cale si siat ufìtziu de s’Agentzia de is Intradas cun unu documentu de identidade agiornadu; pro preguntare su cambiamentu non b’at iscadèntzia de tempus. Si si perdet o segat su tesserinu, tocat a fàghere denùntzia a s’autoridade de seguresa pùblica e, a pustis, si nde podet pedire un’àteru. De su còdighe fiscale non si nde podet fàghere de mancu pro: fàghere sa denùntzia de su rèdditu; sa decraratzione de is sostitutos de imposta; is denùntzias contributivas a s’INPS; is tzertificados chi petint is pessones chi tenent sa ritenuta fiscale; is faturas IVA; is retzidas fiscales; is bollas de acumpanzamentu; is decraratziones IVA; sa rezistratzione de atos; sa denùntzia de sutzessione e donatzione; s’iscritzione a un albu. ITE EST BILINGUISMU CRESCHET (1) BILINGUISMU CRESCHET est unu servìziu chi cheret fàghere cumprendere a sa comunidade a susu de su bilinguismu, dende informatziones craras e contivigiadas a familias, maistros, educadores e amministradores. BILINGUISMU CRESCHET, ativu in Sardigna dae santugaine de su 2012, est una filiale de s'organizatzione Bilingualism Maters ghiada dae sa Prof.ra Antonella Sorace in s'Universidade de Edimburgu. ITE SERVÌTZIU OFERIMUS Su servìtziu serbit: TORRARE PARÀULA a is pregontas de babbos e mamas e maistros chi s'acrarant su bilinguismu; CRÈSCHERE sa connoschèntzia de is proes de su bilinguismu; MUSTRARE is trassas prus de profetu pro agiudare in sa pesadura bilìngue de is pipios; ISPAINARE informatziones agiornadas cun is istùdios internatzionales prus novos subra de su bilinguismu; PROMÒVERE is ocasiones de connoschèntzia e cunfrontu intre is comunidades linguìsticas. BILINGUISMU CRESCHET issara punnat de fraigare unu ponte intre su mundu de is istùdios e sa comunidade, pro chi semper prus pipios potzant gosare de is proes de su bilinguismu! CUNTATA·NOS E PIGA PARTE A IS FAINAS NOSTRAS! Ses bivende in una situatzione de bilinguismu in domo e cheres pesare a su pipiu bilìngue ma no ischis a cale manu ti dare? Ti times chi su bilinguismu potzat nòghere a su caminu iscolàsticu de fìgiu tuo? Nde cheres ischire de prus de comente resonat sa conca de unu pipiu bilìngue? Si cheres informatziones e consìgios càstia is pàginas chi sighint o cuntata·nos. E tue cantu nd'ischis de bilinguismu? cuestionàriu e ddu as a ischire. Torra arresposta a is pregontas de custu Primu atòbiu internatzionale de is filiales de "Bilingualism matters" At ghetadu is primos passos su progetu regionale Bilinguismu Creschet, pensadu e naschidu in s'Ufìtziu de su Servìtziu Limba e Cultura Sarda de s'Assessoradu de s'Istrutzione Pùblica de sa Regione Sardigna. Batitzadu in su mese de Sant'Andria cun duas dies de formatziones pro operadores de sardu cun s'interventu de sa professoressa Antonella Sorace de s'Universidade de Edimburgu, sa filiale sarda at tentu s'oportunidade manna de atobiare is àteras bator filiales chi sunt istètias abertas in Europa. Difatis su 4 de Freàrgiu in Edimburgu b'est istètiu su primu atòbiu internatzionale de is filiales de Bilingualism Matters. Su primu progetu est naschidu in Iscòtzia su 2008 gràtzias a su traballu fatu dae unu grupu de ricercadores de s'Universidade iscotzese ghiadu dae sa Prof.ssa Antonella Sorace, docente de Linguìstica Acuisitzionale in custa Universidade. S'intentu fiat cuddu de renèssere a esplicare e isparghinare is resultados de is chircas de is benefìtzios de su bilinguìsmu intre sa comunidade de su logu gasi chi s'Universidade s'esseret pòtida acurtziare a sa gente contende·li de is oportunidades mannas chi podiant tènnere is pitzinnos pesados cun duas limbas dae minores. Mancu male chi su progetu no est abarradu inserradu in làcanas iscotzeses, ma nch'at puru brincadu su mare, arribende finas a Sardigna, sende chi su Servìtziu Limba e Cultura Sarda de sa Regione s'est dadu ite fàghere mannu pro renèssere a abèrrere una filiale in Casteddu. Sa prima filiale de BM (Flere språk til flere) est istètia aberta in su 2011 in Norvègia (Universidade de Tromsø) in ue si contant prus de 100 limbas chistionadas dae una populatzione de 5 milliones de pessones. In sa comunidade de Tromsø bi sunt a su mancu 150 natzionalidades diferentes rapresentadas e duncas is chircadores traballant in unu logu in ue is limbas e is dialetos sunt vivos e impreados dae sa gente in is cosas de fetianu. Bi sunt finas limbas de minoria, e custas sunt is limbas Sami, limbas inditadas dae s'Unesco che a limbas in perègulu de si nche mòrrere. Duncas custos chircadores sunt ativos in unu logu in ue sa gente tenet bisòngiu de ischire a primore cale sunt is cosas veras de is chircas iscientìficas e cale is pregiudìtzios in contu de aprendimentu e acuisitzione linguìstica. Sa de duas filiales (Meur nan eilean siar) est naschida semper in su 2011, in Iscòtzia, in sa citade de Stornoway, in una de is Ìsulas Èbrides. Innoghe est s'Ufìtziu de s'Itrutzione cun su Mèdiu de su Gaelicu chi sighit su progetu de BM, ca est de importu mannu pro custa comunidade de gente a tènnere in contu sa limba de minoria paris cun s'inglesu e permìtere a is pitzinnos de tènnere is benefìtzios de su bilinguismu finas cun sa limba prus pagu impreada e chi est puru de profetu pro sa limba ca si torrat a revellire gràtzias a custu progetu. Sa de tres filiales (Me 2 Glosses) est istètia aberta in Grècia (Thessaloniki) in su 2012 e innoghe est s'Universidade chi sighit su progetu, sende chi in sa comunidade bi sunt medas immigrados dae logos diferentes e una de is ideas de su progetu est cudda de renèssere a mantènnere is limbas de immigratzione. In su mese de Santu Aine de su 2012 est naschida sa prima filiale italiana in Trento (Bilinguismo conta) e unu mese infatu est istètia aberta sa filiale sarda in Casteddu (Bilinguismu Creschet), chi essende is duas prus giòvana sunt galu galu imparende s'àndala de sighire in su progetu e ant presentadu petzi sa relidade linguìstica insoro e is cosas chi si diant pòdere fàghere cun su mèdiu de sa filiale. Su primu atòbiu de Edimburgu nos at permìtidu, in antis de totu, de nos connòschere, de nos pompiare in cara, de allegare de is chistiones chi onniunu tenet in sa realidade sua, ispantande·nos, a bortas, de dèpere parare fronte a is pròpias dificultades. Onniunu, allegande de is fortzas e de is debbilesas de su progetu presentadu at permìtidu de connòssere una realidade diferente e mascamente pràtigas diferentes pro li dare raighinas firmas a s'isparghinadura de su progetu. Unu cambiapare chi no est istètiu culturale ebbia, ma finas e pro su prus de pàrres e ideas in contu de limbas, de majoria o regionales, natzionales o arribadas dae aterue. Como custas chimbe filiales de BM sunt una retza, como podent traballare a unu progetu comunu de connoschèntzia de is chistiones a fùrriu a su bilinguismu e a su multilinguismu, aderetande mègius is àndalas giai apetigadas e intrende finas in caminos novos chi bargiant a is resultados balentes de su progetu. No est de importu sa distàntzia, non b'at importu si is limbas sunt diferentes. Est una retza prus rica e podet bragare de is diferentzias, ca dae custas naschint posca is cosas de profetu e rejonadas paris. S'Assessoradu Regionale s'est, duncas, ponende in caminu in cust'àndala frutuosa, at a dèpere sighire finas caminos novos, mancari imbarande·si a s'esperièntzia de is àteros, pro renèssere a intregare a is sardos de oe e de cras unu posidu galu prus ricu de cuddu chi s'istòria l'at regaladu. S'importu fungudu est cuddu de ofèrrere a totus is sardos unu servìtziu regionale chi potzat permìtere a sa gente de connòschere is resurtados iscientìficos de capia in contu de imparu de duas limbas e potzat espricare a primore totu is cosas de bonu chi resessit a fàghere su cherveddu cun duas o prus limbas. CHIE SEMUS Semus unu grupu de chircadores chi cherent ghetare unu ponte intre sa chirca e sa comunidade (famìlias bilingues, educadores e amministradores) pro isparghinare sa connoschèntzia a susu de su bilinguismu e fàghere a manera chi semper prus pipios potzant gosare de su bilinguismu. Antonella Sorace - Diretora de Bilingualism Matters Professora ordinària de Linguìstica Acuisitzionale (Developmental Linguistics) in s'Universidae de Edimburgu. At tentu incàrrigos in sas universidaes de Tromsø, Johns Hopkins, Michigan State, Hamburg e in su Max Plank Institute for Psycholinguistics de Nijmegen. Trabballat, subra de totus de isvilupu linguìsticu e cognitivu in is faeddadores bilingues de cada edade, e prus a finu de su bilinguismu infantile e de su chi batit custu in is capatzidades cognitivas in prus de su limbàgiu, ma fintzas de su bilingismu de is mannos in is faeddadores chi lompent a livellos artos in una segunda limba, e de is efetos de una segunda limba in sa limba nadia. S'est posta issa etotu a fàghere connòschere is chircas a pitzu de su bilinguismu in totus is setores de sa sotziedade e pro custu at fundadu su servìtziu de informazione BILINGUALISM MATTERS. GIUSEPPE CORONGIU - Ex-Diretore de su Servìtziu Limba Sarda Autònoma de Sardigna de sa Regione Giuseppe Corongiu est istetidu su diretore de su Servìtziu Limba Sarda de sa Regione Autònoma de Sardigna e referente de su progetu Biliguismu Creschet. Naschidu in Làconi (OR) in su 1965 s'est laureadu in Lìteras Modernas in s'Universidade de Casteddu in su 1991. Pesadu in s'ativismu de is movimentos natzionalitàrios e linguìsticos at traballadu in gioventude in su campu de su giornalismu e de sa comunicatzione. Dae su 1996 est in s'amministratzione pùblica inue at balangiadu incàrrigos de consulente, funtzionàriu e dirigente. Est autore de unos cantos libros de polìtica linguìstica, terminologia giurìdicu amministrativa, pianificatzione. At iscritu artìculos, sàgios e incuradu òperas didàticas e polìticas pro abalentare sa limba sarda. Dae su 2006, in sa Regione, at traballadu subra sa normalizatzione ortogràfica e dae su 2008 e finas a su 2014 at ghiadu s'Ufìtziu de sa Limba Sarda Regionale. At traballadu a is Pianos Triennales 2008-2010 e 2011-2013 dende ispinta a paritzos progetos intro is cales: CROS, su curretore ortogràficu regionale; FILS, sa formatzione de is insinnantes in limba sarda; CAMILISA, sas cartinas linguìsticas e didàticas de sa Sardigna; s'insinnamentu de su sardu curricolare, sa tradutzione de òperas internatzionales in sardu; s'acumprimentu de òperas e cartones pro pipios; FOLS, sa formatzione de is operadores de is ufìtzios linguìsticos, e ateras atividades de comunicatzione, annoamentu e promotzione de su bilinguismu e multilinguismu. Est impitzadu meda a fàghere crèschere sa retza de Bilinguismu Creschet. MANUELA MEREU- Professoressa de tedescu in is iscolas superiores e de sardu in s'iscola materna Manuela Mereu est nàschida e crèschida in Fonne. At istudiadu germanìstica e anglìstica in s'Universidade de Casteddu. At fatu su master "Plurilinguismo e multiculturalismo in Sardegna" in sa matessi Universidade e est professoressa de tedescu in is iscolas superiores e de sardu in s'iscola materna. Bortat dae su tedescu a su sardu e istudiat sa didàtica de is limbas. PRESENTATZIONE DE SU LIBRU DE JEAN LUIS AILLON Chenàbura su 13 de Tottu is Santos , dae is chimbe (17.00) a is sete (19.00), me in sa sea de su CEASS Sinis Montiferru, Biblioteca Comunali de Narabulia (1°pianu), s'at a fàghere sa presentatzione de su libru de Jean-Louis Aillon "La decrescita, i giovani e l'utopia, Comprendere le origini del disagio per riappropriarci del nostro futuro". S'attòbiu est promovidu dae CEASS, paris cun s’Assòtziu Qedora. Proamus a ddu nàrrere in sardu Calendàriu: Is mesis de s’annu. Is mesis de s’annu funt dòixi/doighi: Gennargiu/Ghennarzu /Ghennargiu Friàrgiu/Freargiu/ Freaxu/Fiarzu Martzu Abrili/Abrile/Arbile Maju/Magiu Làmpadas Argiolas/ Trìulas Austu Cabudanni/Cabudanne/ Capidanni Ladàmini/Santuaine Santugaini Tottu is santus/Santandria/Onniasanti Mesi de Idas/Nadale/Paschighedda/Paschixedda Gennaio Febbraio Marzo Aprile Maggio Giugno Luglio Agosto Settembre Ottobre Novembre Dicembre Is Istajonis S’annu est pàrtziu puru in bator istajonis chi funt: erru/Igerru/Iverru/Ierru Berau/Beranu Istadi/Istadiale/Istiu Atòngiu/Atonzu/ Atognu Inverno Primavera Estate Autunno Is diis de sa chida/cida. Sa Chida/cida est fata de seti diis: Lunis Martis Mèrcuris/Mèrculis Giòbia/Zòbia/Zòvia Cenàbura/Chenàbura/Cenàbara/Chenàpura Sàbudu/Sàpadu/Sàbadu Dominiga/Dominigu Lunedì Martedì Mercoledì Giovedì Venerdì Sabato Domenica LABORATORIU DE ARCHEOLOGIA PRO PIPPIUS E PITZOCHEDDUS - GIOBIA 19 TOTTU IS SANTUS Giòbia 19 Tottu is Santus dae is cuatru (16:00) a is ses de meria (18:00), in su primu pianu de sa Biblioteca Comunali de Narabulia, si faghet unu laboratòriu de archeològia pro pippius e pitzocheddus. E custa una faina de su CEASS interessanti meda, cuncordada paris cun Qedora. BURSAS DE ISTUDIU E COMPORAS LIBRUS DE TESTU Comunu de Narabulia Provìntzia de Aristanis Sunt apertus is terminis pro sa presentatzioni de is domandas pro tenniri is bursas de istùdiu a sustentu de is gastus de is famiglias pro s'istrutzioni in s'annu scolasticu 2014/2015 e pro is contributus pro sa compora de is librus de testu pro s'annu scolasticu 2015/2016. Is bandus pertocant is istudiantis de is scolas primarias e segundarias de primu gradu, pro porriri partetzipai a is bandus, s'ISEE de su nucleu famigliari depit èssiri uguali o prus bassu de €. 14.650. Is domandas sunt de presentai a intro de su 30 de Nadali 2015. Dae un artìculu de limba sarda 2.0 Casteddu: oe sos cantadores bascos cantant in limba comuna. E sos sardos? 27 Santandria/Onniasantu 2015 EMAKUNDE. Maialen Lujanbio Zugasti. – de redatzione – Oe sàbadu su 28 de onniasantu in Casteddu b’at una manifestatzione manna in ue s’addobiant sos cantadores bascos e sardos. Unu cuntzertu mannu organizadu cun sabiesa dae s’ISRE de Nùgoro. At a èssere s’ocasione manna pro si nde sapire chi dae Euskadi lompet unu imparu mannu: pro torrare a afortiare una limba tocat a la standardizare e a la unificare. Sos bertsolaris bascos, sos cantadores de sos Paisos Bascos, non cantant difatis in una de sas milli variantes issoro, ma in sa limba comuna istandardizada dae 46 annos. Chie est contras sa Lsc diat dèpere leare profetu dae custu esempru, ma forsis a amìtere de àere faddidu lu podent fàghere petzi sos òmines mannos. Sos àteros sighint a faddire pro non dare satisfatzione a sos aversàrios chi mancari, in mesu de milli pecos, in custu teniant resone. In su mentres, pro pònnere in fatu a ideas autocoloniales, s’est fatu dannu a sa polìtica linguìstica e a sas persones chi l’ant fata. Sena arrepentimentu perunu. Sos cantadores bascos pro sa limba comuna in Casteddu aiant postu in dificultade sos partzidores de su sardu giai un’annu e mesu a como, in su mese de maju. Duos bertsolaris cumbidados in Casteddu dae un’assòtziu a probe de sos cuntierradores anti LSC ant fatu su chi si podiat prevìdere. In su cunvegnu aprontadu chenàbura su 2 de maju 2014 in sala Search de su palàtziu comunale de Casteddu, contende de s’arte issoro, ant acraridu su chi totus sos chi si impitzant de limbas de minoria ischint. Arrepentina Andoni Egaña Makazaga e Arrate Illaro Etxebarria ant contadu, sena si trèmere meda meda, chi in Euskadi sa limba si nd’est torrada a pesare pro more de una polìtica linguìstica sighida e dinàmica fundada a pitzu de s’euskera, sa limba comuna basca istandardizada in su 1969. Unu meledu chi forsis podet ispantare sos chi creent galu a su verbu de Eduardo Blasco Ferrer, professore universitàriu chi prèigat dae deghinas de annos sa partzidura de su sardu in logudoresu e campidanesu, ma chi est iscontadu in tames pro chie cheret fàghere una polìtica linguìstica normale. Non si podet fàghere a mancu, difatis, pro abalentare una limba de minoria, de impreare sa limba standard. In Sardigna custu impreu si podet e si depet fàghere cun sa Limba Sarda Comuna chi imbetzes paritzos de sos organizadores de s’atòbiu criticant o no agiudant sende chi ant sustènnidu sa proposta separatista ‘Arrègulas’. Sa cosa aiat ispiatzadu meda tando a Paolo Zedda, cussigeri regionale Rossomori e capu verdaderu de su partidu separatista anti Lsc, e finas a Paolo Pillonca, unu de sos babbais de su Movimentu Linguìsticu (òmine de meressimentos mannos) chi però cun custa positzione de dividere sos sardos e apogiare a Zedda, at finidu pro creare galu de prus divisiones e arrennegu. Ma Zedda e Pillonca no ant chertu leare imparu dae su chi aiant naradu sos bascos e ant sighidu a pònnere in fatu a su chi narat Blasco e totu s’iscola filològica sarda. Contra a ogni resone polìtica de su movimentu de sa limba. Maju 2014 – presentada de un’initziativa de cantadores bascos e sardos S’arresonu de sos duos cantadores bascos diat pòdere èssere ùtile pro fàghere pensare nessi sos prus abbistos de sos ativistas, consigeris comunales e consigeris regionales chi sunt parte, a calicuna manera, de custa cuntierra contra a sa limba sarda standard. Sa dificultade in sa cale si sunt agatados a pustis de s’acrarimentu de sos bertsolaris li siat de assempru. De significu su cummentu iscritu tando dae su sotziòlogu Nicolò Migheli, chi fiat presente a s’atòbiu, chi in Facebook aiat iscritu: “Sos Betsolaris, sos cantadores bascos cantant in limba basca comuna. Unu standard e duncas una limba de plàstica, comente narant sos chi sunt contràrios a s’istandardizatzione. Però, a cantu paret, est limba bia”. Gasi comente aiat iscritu de su matessi argumentu Pepe Coròngiu, diretore de custu blog, tando a sas ùrtimas dies de ghia de su servìtziu limba sarda: “Su matessi no est ùtile a si pònnere cara a cara cun cantadores de àteras minorias europeas siant bascos, o catalanos, o tzèlticos. Ca si benit a ischire, ispantu mannu, chi est sa limba comuna chi at sarvadu limbas e traditziones orales populares. Ma a ogros avesos a s’iscuru sa lughe non deghet.”. E como chi sa lughe lompet dae sos istràngios amigos, sos ogros a s’ant a illierare dae s’iscuru? mapa linguìstica de s’Euskadi Si leghimus in su giornale in lìnia de su comune de Casteddu b’at paràulas chi si podent e devent cumpartzire: «“Nei Paesi Baschi – ha detto Paolo Zedda – l’improvvisazione poetica è seguitissima da un pubblico di centinaia di migliaia di persone di giovane età e ha le caratteristiche di un vero e proprio spettacolo di massa”. La lingua euskera infatti è stata oggetto di una politica di salvaguardia che ha ottenuto ottimi risultati: la sua conoscenza da parte di giovani e giovanissimi è in forte crescita, e si può assistere allo strano fenomeno dei figli che insegnano la lingua ai genitori». S’euskera batua, est a nàrrere de s’istandard linguìsticu de su paisu bascu, est connotu in sas minorias linguìsticas europeas. E amus naradu chi in cue puru b’at àpidu cuntierras. Est de profetu a annànghere chi: 1) in Euskadi b’aiat e b’at unu fiotu de dialetos cun distàntzias mannas intre sos otzidentales e orientales; 2) chi su protzessu de istandardizatzione at àpidu unu assentu mannu in su 1968; 3) chi s’euskera batua intrat in sos campionados de bertsolaris sa prima bia in su 1980 cun su poeta Xabier Amuriza; 4) chi est petzi in sos ùrtimos campionados chi su bertsolarismo est divènnidu una esperièntzia massitza; 5) chi si sos fìgios insignant sa limba a sos babbos e a sas mamas est ca imparant su bascu unitàriu in iscola; 6) chi si est impitadu in sos mèdios est ca est uniforme e petzi s’uniformidade at abbivadu s’isvilupu suo culturale partzidura de sos dialetos bascos Non si podet fàghere finta de non bìdere custos datos. E non podimus sighire a nàrrere unu muntone de cosas chi parent postas in sa mesa petzi pro confùndere sas ideas a sos sardos. Cherimus unu istandard chi tèngiat contu de sa produtzione literària in Sardigna o duos moende dae “garas” e “cantadas”? E si nde cherimus duos pro ite non tres (o bator)? E chie dimustrat chi duos o prus istandard faghent una limba? Est ora de fàghere “che a sos bascos” si cherimus salvaguardare sa limba nostra, ma a beru. Si podet pregontare : “si inoghe calicunu est pro duas normas iscritas, comente faghet a èssere pro una norma cantada in aterue?” Aiat naradu Oreste Pili, àteru pasdaran istremenadu de sa dòpia norma, riferende·si a sa presèntzia de poetes, cantadoris e bertsolaris bascos: “Pensu chi siat un’atòbiu de importu mannu. Is cantadoris ant fatu sa lìngua nosta. Is mannus de su Cabesusu ant fatu su Logudoresu e is mannus de su Cabebàsciu ant fatu su Campidanesu, su pròpiu Campidanesu chi imperat sa Provìntzia de Casteddu, su comunu de Cabuderra e àterus comunus. Deu puru imoi apu scritu custus fueddus in cuddu Campidanesu”. Definire “logudoresu” (mancari chi in su sensu comune siat gasi) su sistema de poesia improvisada fundadu subra s’ischema mètricu de s’otava a endecasìllabos e cun duina finale crobada est no est meda giustu. S’otava bengeit introduida in Sardigna gràtzias a Zeròminu Araolla cun “Sa vida, su martiriu et morte dessos gloriosos martires Gavinu, Brothu et Gianmuariu” in su 1582 (Pillonca narat chi in antis de su cussu annu “custu versu no est connotu in Sardigna”). Ma su cuntributu no est petzi “mètricu”. Sa limba impitada dae Araolla (su Dante nostru) est “logudoresu”? Seguros chi podimus nàrrere custa cosa? sas limbas de Sardigna segundu sa lege regionale 26/97 Sa poesia a bolu, artziada a palcu in Otieri in su 1896, ma cantada finas in antis de cussa data, sighit s’àndala de Zeròminu, bidende in su tempus finas poetas chi non fiant “logudoresos” (finas in sa poesia iscrita amus àpidu cosas simigiantes, si bidat s’òpera de Pepinu Mereu). In dies de oe sos poetas logudoresos sunt pagos (Pepinu Donaera de Ossi e Barore Iscanu de Otieri). Cantant gasi poetes de Silanos, de Oniai, de Ulìana, de Orgosolo, de Aidumajore, de Irgoli e àteras biddas. Curiosidade, Brunu Agus, chi est ogiastrinu (de Gàiru), e chi duncas – pro sos partzidores – diat dèvere impitare su “campidanesu” cantat in su chi, isballiende, benit definidu “logudoresu”. In prus b’at de nàrrere chi de garas “logudoresas” si nde faghent medas in su cabu de giosso (dae semper) mentres chi – a dolu mannu (e lu naro sena retòrica) – cantadas “a sa moda campidanesa” si nde faghent pagas in su cabu de subra. Non chèrgio pònnere custas diferentes garas in sa mesa pro nde fàghere una diferèntzia de cantidade (est a nàrrere “su logudoresu est in totue”), e pròpiu pro cussu naro chi a fàghere anàlisis demogràficas e partzidoras est una faddina manna cara a sa gherra intre nois. Una gherra chi no agiuat sa limba sarda. Cun custa premissa, chi est sa de chie non cheret nàrrere a sos poetes comente cantare (e bi diat mancare àteru…), arribamus a sos bertsolaris, sos improvisadores bascos. Ca issos impitant su standard finas pro cantare in poesia. E no est semper istadu gasi. Fernando Aire Xalbador cantaiat cun su dialetu “bajonavarro”, diversu dae su “gipuzcoano” chi dominaiat in cussa garas. Su limbàgiu suo impediat a s’iscurtadore “mèdiu” de ammirare in profundidade sos versos suos. ikurriña – bandera basca E in su 1967, cando sos giùighes aiant detzisu de lu pònnere in finale (ca in cue si faghent sos campionados), sa gente comintzeit a protestare. Su campionadu sighente l’ant fatu in su 1980. In cussa ocasione Xabier Amuriza, un’àteru bertsolari, impitat su standard (“euskara batua”) in su palcu pro sa prima bia. Una rivolutzione. Como s’euskara batua est sa norma e in cussos campionados b’at mìgias e mìgias de amantiosos (chissai chi dipendat dae s’impreu de sa norma in sos mèdios de comunicatzione, in s’iscola e in totue). E b’at de nàrrere chi finas in cue b’atàpidu cuntierras. Ite cherimus inoghe? De seguru no at sensu faeddare de standard pro improvisare in Sardigna (e mancu male nemos lu proponet). Ma inoghe tando b’at carchi cosa chi no andat: chie est pro una norma iscrita ebbia cheret diferentes cantadas e chi chie cheret duas normas leat comente esèmpiu sos bascos chi cantant a norma? Cando Zedda, Pili e Pillonca ant a cumprèndere chi sena unu standard sa chistione de sa limba at a abarrare in sas làcanas de su folklore de dialetalidade chi agradat meda a sas élites antisardas? Cando ant a cumprèndere su valore de s’unidade de sa limba e de su Movimentu Linguìsticu? Sa Sardigna linguìstica partzida in duos (redazione) (Custu artìculu est istadu iscritu torrende a manigiare e atualizare iscritos de su 2014 fatos dae sa redatzione de Limba Sarda 2.0 e dae Mauro Piredda chi ringratziamus meda)